Frustrările personale ale unui ministru olandez țin România la ușa Schengen

Artizanii scandalului româno-olandez pe Schengen: un ministru corupt, Gerd Leers și un extremist de dreapta, Geert Wilders

Aderarea României la Schengen constituie în continuare un obiectiv comparabil ca și implicare cu intrarea țării noastre în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestui deziderat, atât MAE, cât și MAI au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a îndeplini din punct de vedere juridic și tehnic cerințele pentru acest pas normal care trebuie făcut de la aderarea oricărei țări la UE. Totuși, diversele probleme politice interne din unele state membre, precum și frustrările personale ale unor membri ai actualului cabinet olandez ne țin la ușa Schengen în ciuda principiilor  juridice ce stau chiar la fundamentul Uniunii Europene. Unul dintre principalii pioni ai acestei afaceri este chiar ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers, care este de părere că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile românești este un motiv în plus pentru menținerea României în afara spațiului Schengen, relatează presa olandeză, citată de Mediafax. Ziarul notează că aceste controale stricte au fost introduse la numai o zi după ce Guvernul olandez a decis să blocheze intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Creștin-democrații și Partidul Libertății au cerut autorităților de la Bruxelles să ia măsuri împotriva Bucureștiului. De asemenea, postul Radio Olanda relatează în pagina online că ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, este furios din cauza poziției Olandei privind aderarea țării sale la Schengen și îl citează pe declarația potrivit căreia Executivul olandez „este întrucâtva captiv în agenda politică antieuropeană, antimigraționistă, a unui partid extremist“, cu referire la PVV (Partidul Libertății) condus de Geert Wilders. Ieri, când ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers înfiera România, presa bulgară dădea publicității o afacere în care acesta a fost implicat, scandal ce a culminat cu demisia sa din funcția de primar al Maastricht-ului.
Presa bulgară a relatat recent că Gerd Leers a încercat în 2008 să facă trafic de influență pe lângă primarul orașului Byala din provincia Varna (Bulgaria) pentru a obține la prețuri preferențiale două vile încă neterminate în această stațiune de lux. Acesta a oferit la schimb influența sa în UE pentru ca orașul bulgar să poată atrage mai ușor fonduri europene. Afacerea a fost oprită de înalți demnitate bulgari, care au dat totul în vileag. Se pare că la finalizarea celor două construcții, dezvoltatorii i-au cerut încă 230.000 de euro lui Leers, dovedindu-se că aceste construcții erau ipotecate, fapt ce a condus la picarea afacerii. Leers a susținut atunci că voia să cumpere acele case în calitate privată, dar dovezile aduse de partea bulgară au arătat că de fapt acesta își folosise influența. În 2009, acesta a demisionat în urma acestui scandal, din funcția de primar al Masstricht-ului. Imediat acesta a fost numit ca ministru, să se ocupe de imigrația din Olanda iar muncitorii români și bulgari au fost luați imediat în colimator.

„Blocadă“ în termeni legali

În timp ce olandezii amenință că se vor plânge la Bruxelles pentru instituirea acestei blocade economice, autoritățile de la Comisia Europeană asigură că partea română respectă regulile UE cu privire la controalele fitosanitare pe care le efectuează la granițe. CE așteaptă în continuare date suplimentare din România despre acest caz. Frederic Vincent, purtător de cuvânt al comisarului european pentru sănătate publică John Dalli, a declarat că din informațiile primite de Comisie de la partea română au reieșit două aspecte – primul se referă la lipsa așa-numitului „pașaport al plantelor“ în cazul unor transporturi de flori olandeze către România, iar cel de-al doilea la lipsa, pentru unele transporturi, a certificatului fitosanitar.  Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat marți că, în urma verificărilor, au fost descoperite unul sau două transporturi de bulbi din Olanda neînsoțite de pașaport fitosanitar, el precizând că acestea vor fi distruse și că există și suspiciuni de evaziune fiscală. El a precizat că se așteaptă ca rezultatul analizelor bulbilor olandezi să apară marți seară sau miercuri, având în vedere că acestea au început marți dimineață.

Polonia, alături de România

Cel mai fervent opozant, înaintea votului de astăzi, din Consiliul European pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) pare a fi Olanda, țară al cărui Parlament a votat negativ în privința aderării României la Schengen, pe fondul unei guvernări șubrede susținută de un partid extremist. Cu două zile în urmă și Finlanda s-a raliat acestei poziții. Un ziar austriac a scris ieri că nici Germania sau Franța nu ar fi de acord cu o intrarea în două etape, citând „surse diplomatice“. Bucureștiul și Sofia îndeplinesc cerințele tehnice pentru aderarea la Schengen, dar, din cauza corupției, sunt ținute sub observație de Bruxelles pentru al cincilea an consecutiv, notează cotidianul austriac „Kurier“. Poate singurul partener strategic european care într-adevăr a materializat acest angajament este Polonia. Încă de la preluarea actualei șefii rotative a UE, Polonia s-a angajat să lupte pentru aderarea României la Schengen și a trecut pe agenda sa oficială acest obiectiv de parcurs. Pe parcursul anilor Polonia a devenit o voce extrem de importantă în configurația de la vârful Europei. Publicația austriacă citată mai scris că președinția poloneză propune o formulă de compromis prin care România și Bulgaria să se alăture Schengen mai întâi prin deschiderea granițelor aeriene, la 1 octombrie, urmând ca desființarea controalelor la frontierele terestre să aibă loc abia în iulie 2012.  Aceasta mai speră să convingă țările care au avut obiecții față de această soluție a aderării în etape, pentru a evita o blocadă. În ciuda faptul că investiții austriece sunt pe primele poziții în România, în plan politic, atât Viena, cât și Budapesta (capitala care se angajase la rândul ei să susțină în România în mandatul trecut de la cârma UE) par să agite spiritele în UE înaintea Consiliului JAI de astăzi. Chiar ieri, Ungaria și Austria s-au adresat Uniunii Europene pentru a cere luarea unor măsuri suplimentare în scopul contracarării traficului de persoane la frontiera sârbo-ungară, afirmă surse europene, citate de MTI. Potrivit publicației electronice EUObserver, scrisoarea atrage atenția în legătură cu creșterea imigrației ilegale provenind din Africa și Asia prin intermediul grupărilor infracționale. Scrisoarea îndeamnă agenția UE pentru frontierele externe, FRONTEX, și EUROPOL să intensifice măsurile de securitate pentru contracararea traficului de persoane. În ciuda acestor scepticisme,  europarlamentarul PDL Cristian Preda susține că, în ședința de ieri dimineață a grupului PPE, deputații din Germania și Franța au anunțat că susțin în continuare aderarea în trepte a României și Bulgariei la Spațiul Schengen. „În ședința grupului PPE din această dimineață, deputați din Germania și Franța au anunțat că susțin în continuare aderarea în trepte a României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Colegii din Olanda și Finlanda au tăcut“, scrie Preda pe blogul său.

Pregătiți pentru cel mai rău scenariu

Politicienii de la București au luat ieri în calcul scenariu unui refuz din lipsă de unanimitate și au întocmit o declarație de protest în cazul unui refuz al UE. Plenul Camerei Deputaților a adoptat, ieri, o declarație cu privire la aderarea României la spațiul Schengen prin care dezaprobă deciziile unor state europene cu privire la aderarea țării noastre la acordul Schengen și cere tuturor statelor europene să adopte o decizie justă în ceea ce privește finalizarea procesului de integrare.
Declarația a fost adoptată de deputați cu 157 de voturi pentru, un vot împotrivă și 13 abțineri și a fost citită în ședința de plen a Camerei de viceliderul deputaților liberali Eugen Nicolăescu. „Camera Deputaților din România ia act cu îngrijorare și dezaprobă categoric deciziile luate în Parlamentele și Guvernele naționale ale unor state partenere din Uniunea Europeană privind blocarea aderării țării noastre la Acordul Schengen. Atragem atenția tuturor forurilor comunitare și Țărilor membre ale Uniunii Europene că cetățenii români sunt cetățeni europeni cu drepturi depline în spațiul comunitar, drepturi care derivă din tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană ratificat de fiecare dintre statele Uniunii Europene“, se arată în declarația Camerei Deputaților. „Totodată, așa cum rezultă din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și din tratatul de aderare, România a îndeplinit integral cele trei criterii de la Copenhaga, respectiv economic, politic și aquis comunitar, ca de altfel și pachetul de obligații Schengen preluat în cadrul juridic general al Uniunii Europene“, se mai spune în declarația Camerei Deputaților. De asemenea, actualul ministrul al Administrației și Internelor, Traian Igaș, și fostul deținător al portofoliului Vasile Blaga au susținut, ieri, în plenul Senatului, că România a îndeplinit „ca la carte“ criteriile de aderare la Spațiul Schengen. 

Insistențe diplomatice

La rândul său, șeful diplomației române Teodor Baconschi a venit cu o variantă de rezervă. Acesta a spus, ieri, la New York, la o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești, că speră ca Olanda și Finlanda să-și schimbe pozițiile negative față de aderarea României la spațiul Schengen. „Dacă în Consiliul sectorial Justiție și Afaceri Interne opoziția acestor două state membre se va menține, va trebui să reluăm subiectul pe agenda Consiliului European de toamnă“, a declarat Baconschi. Și noul șef de la noul Minister al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, ieri, că ia în calcul aducerea în discuția Consiliului European a subiectului aderării la Schengen. „Mâine (joi – n.r.) va fi discuția, nu știm dacă va fi vot, în Consiliul JAI. Este foarte posibil că nu se va ajunge la unanimitate și, în condițiile acestea, lucrul pe care eu o să-l propun este ca subiectul să fie ridicat la nivelul Consiliului european“, a spus Orban. El a adăugat că a existat o înțelegere politică ce nu mai este respectată în prezent. „A existat o înțelegere politică la nivelul Consiliului european din iunie pe această chestiune și acum constatăm că această înțelegere politică nu mai este respectată“, a spus Orban, la o conferință. Acesta a mai adăugat că este „extrem de dezamăgit“ de experiența Schengen, dar a adăugat că, în pofida acestui fapt, nu va propune replierea României ci, dimpotrivă, susținerea consolidării guvernanței Schengen.

Resuscitarea extremismului

Leonard Orban a apreciat că în prezent are loc o negociere „între cei care vor mai multă Europă și cei care se retrag din ce în ce mai mult spre un naționalism care riscă să pună sub semnul întrebării construcția care a fost creată în ultimii peste 60 de ani“. „Deci, miza jocului este infinit mai mare decât simpla idee primim mai mult sau mai puțini bani. Miza jocului este viitorul UE, este vrem mai multă Europă, mai multă integrare sau vrem să ne reîntoarcem poate la perioada de dinainte de cel de-al doilea război mondial. Pentru că egoismele, reacțiile dictate de considerente strict interne, fără niciun fel de viziune globală nu pot să conducă decât la reacții adverse și pot să conducă finalmente la o dezintegrare a proiectului european. Spun această chestiune, desigur, și în contextul a ceea ce se întâmplă cu experiența Schengen“, a spus Orban la o conferință de presă dedicată bugetului UE de după 2013.

Mădălin Necșuțu