După cum se preconiza, discuțiile de la Adunarea Parlamentară a NATO, ce s-a desfășurat la sfårșitul acestei la București, au fost extrem de încinse între delegațiile Rusiei și a celorlalți membri NATO și aliați ai acestora. Principala problema a fost ridicată de Moscova care a cerut garanții politice că sistemul scutului antirachetă să nu fie îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO oferă doar un schimb de informații legat de eventuale atacuri. Cu toate acestea, membrii delegației ruse s-au arătat extrem de vehemenți în formularea acestor cereri iar vecinii ucraineni le-au urmat exemplul. „De multe ori nu reușim să înțelegem de ce Alianța și liderii acesteia nu acceptă propunerile făcute de Rusia pentru a crea o apărare uniformă antirachetă, care va asigura o protecție a țărilor NATO, Europei și Rusiei.
E greu să explicăm alegătorilor noștri că acest lucru se întåmplă doar pentru că noi suntem încă în această etapă a lipsei de înțelegere. În ultimii 20 de ani ai noii Rusii, multe lucruri s-au schimbat în țara noastră, iar relațiile noastre s-au schimbat în bine. Dar, în opinia noastră, aceasta este o abordare neconstructivă legată de interacțiunea între NATO și Rusia“, a declarat la acest eveniment, parlamentarul rus Bato Z. Jambalnimbuev. Răspunsul a venit rapid și concis de la ambasadorul Romåniei la NATO, Sorin Ducaru, care a spus că nu crede că Rusia ar transfera responsabilitatea protejării propriului teritoriu spre NATO sau altcuiva. „În mod similar, NATO nu poate să dea responsabilitatea acoperirii, apărării unei părți a teritoriului său altcuiva, Rusiei“, a replicat Ducaru. Acesta a mai spus că Rusia nu este un membru NATO, ci doar un partener cu care Alianța este dispusă să colaboreze. „Opțiunea logică este să corelăm strategic, să conectăm strategic cele două sisteme, astfel încåt să facem schimb de date, proceduri și, la drept vorbind, am învățat cu privire la capabilitățile tehnologice, operaționale“, a mai adăugat oficialul romån.
Cu toate aceste, Ducaru a afirmat că în interiorul NATO se poartă discuții pentru găsirea unei formule de a oferi garanții pe scut pentru Rusia, reafirmånd faptul că această construcție militară este una defensivă. La Adunarea Parlamentară NATO, noua politică a Kievului demarată de președintele prorus Viktor Iușcenko și-a făcut simțite efectele. Trimisul Kievului la NATO, Igor Dolgov, a declarat că Ucraina este dispusă să contribuie la scutul antirachetă din Europa, dacă sistemul va fi dezvoltat în cooperare cu Rusia. Chiar și un membru al delegației Franței a spus că acest sistem este unul greșit, ulterior șeful delegației franceze delimitåndu-se de declarațiile acestuia.
Lupan: „Rusia nu are niciun motiv de îngrijorare“
Poate cea mai concisă explicație în legătură cu rolul sistemului antirachetă în această parte a Europei a venit din partea parlamentarului Vlad Lupan, membru al Delegației Republicii Moldova la AP a NATO. Lupan a explicat că scutul din Romånia nu prezintă pericol pentru Rusia, pentru că este amplasat pe o direcție Europa de Vest-Europa de Sud Est-Orientul Mijlociu, Rusia fiind în afara acestei traiectorii și în afara zonei de acoperire a bazei romånești, potrivit Mediafax. El a arătat că eventualele rachete sol-aer care ar zbura pe direcția Europa de Vest-Rusia sau invers nu și-ar putea schimba traiectoria, abătåndu-se la una rectilinie pentru a ocoli și a include și Romånia pe direcție.
„Elementul antiscut din Romånia este clar îndreptat spre Orientul Mijlociu, de aceea Rusia nu are niciun motiv de îngrijorare. În plus echipamentul din Romånia este unul eminamente defensiv“, a menționat Lupan.
Ramura de măslin
Dacă Rusia privește tot mai încordat înspre București, politicieni romåni fac Kremlinului invitații la concentrare asupra viitorului pentru a depăși problemele din trecut. Vicepreședintele Senatului Cristian Diaconescu a vorbit despre un proces simbolic de reconciliere în legătură cu un moment istoric sau altul, față de care există în această perioadă o evaluare separată. Nu în ultimul rånd, Diaconescu a explicat că a discutat cu oficialii ruși despre aspecte privind participarea Rusiei în formatul „5 plus 2“ privind Transnistria. „M-am bucurat să aflu că prietenii noștri din Duma de Stat au considerat că opțiunile pe care R.Moldova le poate avea în acest sens sunt cele care trebuie să prevaleze“, a mai spus Diaconescu.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
