NUP

Faptul că premierul Tăriceanu a oferit sindicatelor (după ce și-a reevaluat cei trei parametri economici și a constatat că unul singur, PIB, e de ajuns) salariul minim solicitat (540 de lei de la 1 octombrie și 600 de lei de la 1 ianuarie) nu constituie deloc o surpriză ci o respectare a parametrilor electorali. În plus, când ai în sectorul bugetar salarii de peste 10.000 de euro (la diverse agenții și ministere) e mai bine să dai 40-100 de lei și să închizi discuția. Surpriza mare a venit așadar nu de la salariul minim garantat – ci de la justiția minimă negarantată: DNA a dat NUP în dosarele de "spionaj și trădare" ale dlor Zsolt Nagy și Codruț Șereș et Co. Iată o adevărată bombă! Vasăzică, n-avem spionaj, n-avem trădare, n-avem nici măcar o minimă corupție! Asta-i vestea bună. Rezultă că piloții "Schumacher și Hakinen" (cum erau denumiți dnii Nagy și Șereș de către bulgarul Stancev în înregistrările SRI) și-au condus cât se poate de sportiv ministerele depășind cu succes traficul de influență pe care reflexele securistice ale SRI l-au încadrat la "spionaj și trădare" pentru a crea emoții justițiare suplimentare. Câtă dreptate aveau, așadar, dnii Șereș și Nagy când își exprimau încrederea în Justiție! În general, la noi cea mai mare încredere în Justiție o au vinovații (prietenii lor știu de ce) în timp ce nevinovații n-au aproape deloc. Asta ar fi versiunea scurtă. Varianta mai amănunțită a acestui spectaculos NUP dat chiar de DNA (spaima Coaliției și preferata Comisiei Europene) include două repere semnificative: vizita premierului Tăriceanu la șeful SRI cu două zile înainte de NUP și apropiata expirare a mandatului dlui Daniel Morar la DNA. Or, dl Morar tocmai și-a exprimat dorința pentru un nou mandat iar ministrul justiției n-a exclus posibilitatea – cu atât mai mult cu cât menținerea dlui Morar ar fi un semnal bun la Bruxelles. Așa încât, trebuia ca și DNA să dea un semnal de înțelegere – și l-a dat după ce SRI și-o fi retras brusc înregistrările scoțându-și piloțeii din cursă. Cam așa arată lucrurile privite cu toată suspiciunea necesară. Cine ne-o fi păcălit mai tare cu aceste dosare? Cei care le-au umflat ori cei care le-au casat? Oricum, semnalul celui de-al doilea (eventual) mandat al dlui Morar va fi clar: altă făină se macină acum la moară, se-ntorc boierii roșii la Palat și vântul nu mai bate și morile au stat. S-ar zice că, epuizată de războiul retoric împotriva corupției, România a trecut la lupta pentru pace cu ea.