Blestemul apelor

Lovita din nou de unul dintre cele mai puternice dezastre naturale din ultimii ani, Romania isi revine cu greu din socul lasat de puhoaie. Pierzand intr-o clipa toata munca de o viata, mii de romanii sunt inca nauciti, privirile lor fiind tintuite la cer, acolo unde cauta un raspuns.

Depasite de efectele inundatiilor, autoritatile s-au incapatanat sa nu decreteze startea de urgenta, sustinand ca situatia este sub control. Cu toate acestea, voci din guvern au recunoscut faptul ca pagubele produse de inundatii au o valoare suficient de mare pentru a influenta parametrii macroeconnomici si, implicit, cresterea economica. Neavand inca o -nota de plata- finala a efectelor devastatoare ale inundatiilor, in acest moment, autoritatile au ca prioritate salvarea oamenilor ramasi izolati si acordarea unor ajutoare pentru acestia, urmand ca refacerea infrastructurii sa inceapa dupa retragerea apelor. Conform ultimului bilant anuntat ieri de guvern, la finalul reuniunii Comitetului national pentru situatii de urgenta, ploile din ultima saptamana cazute in toata tara au provocat inundatii care au generat pagube in peste 333 de localitati din 16 judete si in municipiul Bucuresti, distrugand peste 120 de case si inundand alte 2.398 de locuinte. Cu toate ca precipitatiile vor continua, ele vor fi ceva mai scazute in anumite zone. Insa, conform Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, situatia se mentine critica, existand riscul producerii unor noi viituri in conditiile cresterii debitelor raurilor Prahova, Teleajen, Slanic si Cricov. Depasit vizibil de efectele devastatoare ale inundatiilor, ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a facut un apel la populatie, el cerand oamenilor sa renunte la atitudinea pasiva manifestata pana in prezent si sa sprijine actiunile autoritatilor si ale serviciilor de interventie (MApN, SPP, SRI, Pompieri etc.), amintindu-le ca este in interesul lor sa isi protejeze casele si bunurile.

Criza de alimente la Barbulesti

Unul dintre judetele cele mai afectate de inundatii este, cu certitudine, Ialomita. De parca dezastrul de la Barbulesti nu ar fi fost de ajuns, centrul de criza al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor informeaza ca pe raul Ialomita, in sectorul Cosereni, debitul este in crestere din cauza precipitatiilor cazute. Ieri, debitul inregistrat, la ora 8.00, pe raul Ialomita in sectorul Cosereni, era de 633 mc/s, autoritatile locale asteptandu-se ca viitura de pe raul Ialomita sa se propage si sa atinga o cota maxima (aproximativ 900 mc/s) in sectiunea Ciochina. Pentru a preintampina acest dezastru, autoritatile au decis sa monitorizeze situatia din zona localitatilor Bora-Cosambesti (imediat in aval de municipiul Slobozia) si sa suprainalte digul existent in aceasta zona cu 60 de centimetri, pe o lungime de 3-4 kilometri, in acest sens fiind folositi peste 37.000 de saci cu nisip. Desi au comunicat faptul ca situatia este sub control, autoritatile au facut apel la armata pentru intarirea digurilor, mai ales din cauza faptului ca precipitatiilor abundente din ultima saptamana si revarsarea raului Ialomita in dreptul localitatii Axinte – Barbulesti a format o bresa in dig de 20 de metri. Cu toate ca au reusit sa intervina pentru a limita dezastrul, autoritatile au comunicat ca in continuare localitatea Barbulesti este sub ape si va mai ramane izolat inca cel putin 24 de ore. Dupa ce s-au luptat cu inundatiile, satenii din Barbulesti se lupta acum si cu foamea, oamenii sustinand ca alimentele care ajung in sat acopera doar 50-60% si sunt impartite doar intr-o parte a localitatii.

Situatia se mentine critica si la Adancata, prognozele indicand o crestere a cotelor raului Prahova. Pentru a limita dezastrul provocat de o noua viitura, in conditiile in care apele crescusera cu un metru, autoritatile locale au luat masura suprainaltari digurilor de protectie din zona folosind saci cu nisip. Cu toate acestea, tinand cont ca Adancata este situata intr-o zona joasa, autoritatile au avertizat oamenii ca exista pericolul ca apele sa se reverse prin anumite brese si sa le inunde casele. Ieri, localnicii din Adancata au fost avertizati de doua ori asupra pericolului care-i pandeste, fortele de interventie deplasate in zona fiind pregatite sa evacueze locuitorii din zona situata langa digul de protectie.

Disperare la Costinesti si Tuzla

Situatia continua sa se mentina critica si in zona Dobrogei, cele mai afectate fiind localitatile constantene Costinesti si Tuzla. Conform prognozelor meteo, judetul Constanta se pregateste pentru inca cel putin 24 de ore de ploi torentiale, astfel ca vremea ar putea agrava situatia si asa delicata din Costinesti si Tuzla. In zonele afectate, autoritatile locale continua sa evacueze apa stransa in urma ploilor, iar pompierii si politia de frontiera cauta in continuare o persoana din Costinesti declarata disparuta. Desi efortul pompierilor de a evacua apa din Tuzla si Costinesti a fost unul considerabil, totusi interventia a fost ingreunata de volumul mare strans in mod aproape inexplicabil.

Disperati, locuitorii din Costinesti au asaltat primaria la finele saptamanii, ei cerand autoritatilor sa-i ajute pentru a-si reface casele distruse de viitura. Potrivit unei evaluari de ultima ora a Consiliului Judetean Constanta, la Costinesti au fost distruse complet 23 de imobile, alte 56 au fost afectate in proportie de 50%, sute de pasari si animale au murit inecate, iar recolta de pe aproape 500 de hectare a fost devastata. In plus, autoritatile locale au anuntat ca viitura a afectat si Obeliscul de pe plaja, iar calea ferata a fost afectata pe o lungime de 3 km, pe o portiune de 50 de m sina fiind chiar smulsa de viitura.

Si la Tuzla situatia este critica, in respectiva localitate existand peste 400 de gospodarii afectate de inundatii. Dintre acestea, 7 imobile au fost distruse total, iar alte 57, in proportie de 90%. Mai mult, sediul politiei, biserica si caminul cultural din Tuzla continua sa fie in continuare pline cu apa si mal, existand pericolul iminent al izbucnirii unor epidemii. La Mangalia, autoritatile au anuntat ca urmare a inundatiilor au fost afectate 18 locuinte, 8 strazi, precum si herghelia din localitate, in vreme ce la ora actuala continua sa fie sub ape subsolul Judecatoriei, 5 subsoluri ale unor blocuri si subsolul unei vile (obiectiv MAI).

Ilfovenii din 15 localitati se pregatesc de evacuare

Precipitatiile abundente, cazute in cantitati-record, de peste patru ori cat maxima normala pentru perioada septembrie, nu au ocolit nici zona metropolitana a Bucurestiului. Meteorologii spun ca ploile semnalate la nivelul Capitalei, din 19 septembrie si pana in prezent, s-au ridicat la valori cumulate de 270 litri pe metru patrat. La ora actuala, autoritatile au reusit sa stabilizeze situatia, o data ce lacurile din jurul Capitalei au fost mentinute sub control. Cu toate acestea, in mai multe localitati ilfovene situatia se mentine critica, asta dupa ce mai multe sate si comune au ramas fara apa potabila, dupa ce fantanile au fost inundate.

Pentru a preveni un nou val de inundatii, autoritatile ilfovene au decis sa suprainalte digul acumularii de apa de la Buftea pe o lungime de 1,8 kilometri si sa evacuzeze constant, prin toate acumularile de apa din jurul Bucurestiului, o cantitate de 28 metri cubi apa pe secunda.

Ingrijorat de precipitatiile abundente cazute in zona orasului Buftea, Ministerul Agriculturii a alocat inca de vineri noaptea cateva motopompe pentru evacuarea apei din curtile si locuintele inundate. La Buftea, desi ploaia s-a oprit, apa lacului mai are inca 50 de centimetri si poate deversa peste coronament, iar in alte 15 localitati din judetul Ilfov autoritatile au pregatit deja planuri de evacuare fortata a localnicilor in cazul in care debitele apelor vor creste. Anghel Andreescu, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, a anuntat ca printre localitatile ilfovene in care a fost instituita starea de alerta si pentru care au fost pregatite 28 de camioane pentru evacuarea populatiei in cazul in care situatia va impune o astfel de masura se afla Buftea, Chitila, Mogosoaia, Dragomiresti, Domnesti, Bragadiru, Jilava, 1 Decembrie, Copaceni, Vidra. In Bucuresti, din cauza faptului ca apele lacurilor Baneasa si Herastrau au depasit cotele de inundatie, echipele de interventie au inceput, inca de vineri seara, sa construiasca baraje din saci de nisip pentru a preveni revarsarea apelor.

Podul de la Bucov, motiv de -disputa- intre presedinte si premier

Sambata, insotit de premierul Calin Popescu Tariceanu, presedintele Traian Basescu a incaltat din nou cizmele si a mai facut o vizita la constructia sa -de suflet-, podul de la Maracineni. Raspunzand, indirect, criticilor aduse de PSD, care-l l-a acuzat pe presedinte ca nu a convocat CSAT si nu a decretat starea de urgenta, Basescu a afirmat ca efectele celui de-al saselea val de inundatii pot fi inlaturate fara a se institui starea de urgenta. -Declararea starii de necesitate prin CSAT inseamna preluarea administratiei de catre armata, si in momentul de fata oricum utilizam toate resursele armatei. Inseamna posibilitatea de a da dispozitii de la nivelul CSAT pentru alocari de bani, iar acest lucru oricum il face guvernul. Singura mare problema pe care ti-o aduce declararea starii de urgenta la nivel national prin CSAT este inlocuirea administratiei locale cu administratia militara. Or, va rog sa ma credeti, am toata increderea in militari, sunt unul dintre oamenii care cred in structurile militare ale tarii, dar sunt convins ca un primar stie mai bine decat un ofiter care sunt problemele unei localitati-, a spus Traian Basescu.

Ulterior vizitei de la Maracineni, presedintele si premierul s-au deplasat la podul de la Bucov, aceasta fiind a treia vizita a lui Basescu la respectivul obiectiv. Extrem de optimist, in ciuda faptului ca lucrarile de refacere de la Bucov inainteaza greu din cauza vremii nefavorabile, presedintele si-a exprimat convingerea ca va fi respectat termenul de 30 de zile stabilit pentru redeschiderea traficului rutier pe unul dintre cele doua tronsoane ale podului, care face legatura intre orasul Ploiesti si Buzau. Nu la fel de optimist s-a aratat si premierul Tariceanu, acesta precizand ca -pana cand ploile nu vor inceta, lucrarile nu pot avansa-.

Chestionat cu privire la cele peste 20 miliarde de lei vechi ce trebuie alocate lucrarilor de reparatii a podului de la Bucov, Tariceanu a lasat sa se inteleaga ca banii vor veni de la bugetul de stat, deoarece -alocarea de fonduri de la UE se face pe baza unor proceduri care sunt destul de greoaie-.

Noua drumuri nationale rama blocate

Conform informatiilor oficiale, la ora actuala, circulatia a fost intrerupta pe noua drumuri nationale importante, cauza constituind-o acumularile de apa de pe carosabil. Astfel, la ora actuala sunt blocate urmatoarele drumuri nationale: Ploiesti – Buzau (blocat la km 11 din cauza inclinarii podului de la Bucov), BN Albesti Paleologu – Urziceni (intre km 34 si 41), DN 2 Buzau – Ramnicu Sarat (din cauza podului de la Maracineni), DN Bucuresti – Lehliu (in dreptul localitatii Branesti), DN Bucuresti – Alexandria (blocat in dreptul localitatii Draganesti), DN Mioveni – Suslanesti (blocat din cauza podului de pe raul Doamnei), DN Horezu – Ramnicu Valcea (afectat intre Bunesti si Govora).

Ministerul Sanatatii a inceput vaccinarea in zonele calamitate

Pentru a preintampina aparitia unor boli, Ministerul Sanatatii a dispus detasarea unei echipe formate din 12 medici rezidenti, specializati in medicina de urgenta, precum si a doua ambulante, care vor ramane in teritoriu cat timp va fi nevoie. In plus, conducerea MS a decis sa suplimenteze in zonele calamitate cantitatile de vaccinuri (antitifoidic, antitetanic si antirujeolic pentru copii) cu aproximativ 9.500 de doze. Fara a cuantifica efortul financiar facut de Ministerul Sanatatii, ministrul Eugen Nicolaescu a anuntat ca pana in acest moment s-a reusit vaccinarea a peste 3.500 de persoane din zonele afectate de inundatii, iar incepand de la 1 octombrie, campania de vacinare antigripala va fi demarata, cu prioritate, in zonele calamitate. Pana atunci, pentru a preintampina izbucnirea unor molime, autoritatile medicale se vor concentra pe supravegherea calitatii apei de baut, pe verificarea conditiilor de cazare si hrana a populatiei, precum si pe asigurarea medicatiei si a conditiilor necesare de realizare a actului medical.

O prima estimare: refacerea infrastructurii rutiere si feroviare costa peste 2.500 miliarde de lei vechi

Cum spuneam, desi efectele inundatiilor nu au fost inca cunatificate din punct de vedere financiar, ele se vor rasfrange negativ asupra parametrilor macroeconomici, afectand direct cresterea economica. Singurul minister care a facut publica o estimare financiara a refacerii infrastructurii rutiere si feroviare afectate de inundatiile din acest an a fost Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului (MTCT), oficialii acestei institutii anuntand ca bugetul ministerului ar putea fi suplimentat cu peste 2.500 miliarde de lei vechi. Conform ministrului delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, fondurile vor viza -refacerea infrastructurii distruse de ploile din vara si cele cazute in ultimele zile-. Aflat sambata in judetul Ialomita, Borbely a catalogat situatia de la fata locului drept -un dezastru-.