In 1981, pe cand era un simplu revizor contabil la intreprinderea comerciala de stat pentru marfuri alimentare si alimentatie publica Roman, Sorin Ovidiu Vintu a fost condamnat prin sentinta penala la 5 ani si 10 luni de inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la delapidare, distrugere de inscrisuri, fals intelectual si uz de fals. Astazi este pe locul al treilea in topul celor mai bogati oameni de afaceri autohtoni, cu o avere estimata la aproximativ 750 milioane de euro. Implicat in multe megascandaluri financiare, SOV a scapat de fiecare data cu fata curata cu ajutorul -instrumentelor- pe care si le-a creat de-a lungul anilor. Pana acum, anchetatorii au inchis ochii la -ingineriile- pe care fostul infractor de drept comun le-a administrat, direct sau indirect, astfel ca pe dosarele penale in care acesta a fost invinuit/inculpat s-a asternut praful in asteptarea prescriptiei. In ciuda evidentelor, nimeni n-a sesizat ca -instrumentele- folosite de SOV nu au fost fiscale, ci penale. Cei care au avut curajul sa-l infrunte au fost fie indepartati, fie au fost -convinsi- sa se lase pagubasi. Cei care s-au temut sa-l infunde i-au inteles repede filosofia simpla, de speculant (-Nici un om de afaceri care se respecta nu fura. A, ca operatiunile lui sunt imorale, sunt de acord. Imorale in raport cu morala comuna. Pentru ca, intr-o afacere, obligatoriu unul castiga, unul pierde-), si au pus stomacul inaintea moralitatii oferind un verdict stupefiant: Vintu nu lasa niciodata urme! (sic!!!). In ciuda acestui verdict, exista evidente (FNI, FNA-Banca Agricola, BRS, BID, Grupul Gelsor etc.) care, intr-un sistem neticalosit, l-ar fi trimis pe SOV dupa gratii. Astazi, -Curentul- va prezinta, in premiera, documente senzationale care demonstreaza modalitatea prin care parintele FNI a devalizat Banca Romana de Scont (BRS). Este vorba de extrase de cont emise de BRS pe numele lui Nicolae Popa si ordine semnate de -manuta- lui SOV din care rezulta faptul ca fostul infractor de drept comun s-a aflat in culisele devalizarii bancii controlate de Gelsor SA. Documentele, care arata modalitatea de spalare a unor sume provenind din FNI, demonstreaza inclusiv calea prin care, cu banii -ciorditi- din conturile clientilor BRS, au fost achitate -mici atentii- catre persoane influente. Actele aflate in posesia noastra indica si faptul ca -jafurile- ordonate de SOV in conturile clientilor BRS au acoperit, printre altele, si rate de leasing ale analistului Corneliu Codita (n.r. – pe vremea cand acesta era consilier al ministrului apararii) ori onorarii grase achitate de SOV catre firma de avocatura -Babiuc, Sulica & Asociati- in care este implicat ex-ministrul apararii, Victor Babiuc.
Un prim document este o adresa emisa de Societatea de Leasing Gelsor SA (patronata de Vintu si condusa la acea vreme de un -bidon- al acestuia, Roberta Lilica Dragomir), din care rezulta valoarea a trei creante in suma de circa 417,8 mil. lei vechi pe care respectiva companie le avea de incasat de la doua persoane fizice (Cornel Codita – 77,87 mil. lei; Sorin Ovidiu Vintu – 290,42 mil. lei) si una juridica (Vintu Sorin Ovidiu Company SRL – 49,5 mil. lei). Nota contine in subsol o adnotare, scrisa cu manuta lui Vintu, din care rezulta ca acesta il instiga pe Nicolaescu sa achite creantele cu bani din BRS, fara a preciza conturile din care sa opereze platile. -Dorulet, te rog sa-i platesti acestei japite (n.r. – Lilica Dragomir) suma respectiva, cu dragoste…-, scrie in adnotarea respectiva semnata de Vintu (vezi facsimil pagina 1). Evidentele arata ca suma bifata in dreptul lui Corneliu Codita – care la acea vreme detinea functia de consilier in MApN – reprezinta contravaloarea unor rate de leasing pe care acesta le datora firmei conduse de -japita- lui SOV. Ca atare, se pune intrebarea daca nu cumva suma respectiva, platita de Vintu, reprezinta mita acordata de acesta ex-oficialului de la Aparare.
Firma lui Babiuc, platita cu -celeritate- dupa discutii cu Vintu
Un al doilea document demontreaza ca, desi Gelsor era actionar majoritar al BRS, iar Vintu isi -delegase- in scripte competentele in privinta managementului companiei respective, tatal FNI era tartorul in BRS. Astfel, printr-o adresa remisa BRS la 27.07.2001 de -Babiuc, Sulica & Asociatii- (in care este implicat ex-ministrul apararii Victor Babiuc), unul dintre asociatii respectivei entitati, Dominic Morega, il soma pe presedintele bancii, Teodor Nicolaescu, ca a discutat cu Vintu si acesta a dispus ca banca sa achite -cu celeritate- debitele neonorate (258,7 mil. lei) catre casa de avocatura ce reprezentase fie interesele personale ale parintele FNI, fie pe cele ale companiilor patronate de acesta. (vezi facsimil 1, 2). Ca si in cazul Gelsor Leasing – Codita, Vintu a dispus ca plata respectivelor restante sa fie facuta din conturile altor clienti ai BRS. Surprinzator, este faptul ca, desi SOV apela de obicei la alte case de avocatura, el a decis la un moment dat sa-si indrepte atentia si catre compania fondata de ex-ministrul apararii Victor Babiuc, fapt care ridica semne de intrebare.
PAR-ul lui Varujan, finantat de SOV
Un al treilea document (facsimil 3) aflat in posesia noastra, demonstreaza relatia FNI – Nicolae Popa – Vintu si traseul unor sume provenind din FNI. E vorba de un extras al unui cont personal deschis de Popa, conform caruia, din contul respectiv au fost virate si revirate, pe relatia Vintu – Popa, sume mari, dupa care, prin tranzactii bancare sau prin ridicari de numerar operate de Carmen Popa, fost director economic in cadrul Gelsor (despre care se spune ca ar fi fost amanta lui Nicolae Popa), o parte au ajuns in firmele patronate de Vintu. De subliniat ca, din banii reciclati in contul lui Popa, o parte au ajuns in vistieria Partidului Alternativa Romaniei, condus la acea vreme de Varujan Vosganian (acum liberal) – 350 mil. lei – sau a Fundatiei pentru Strategie si Dezvoltare – 1,5 mld. lei.
Seful SIE, asociatul si consilierul lui Vintu la BRS
Infiintata in *96 la Brasov, Banca Astra si-a schimbat numele doi ani mai tarziu in Banca Romana de Scont, o data cu aparitia in calitate de actionar majoritar a Gelsor SA. Intrarea lui SOV in actionariat s-a facut prin cumpararea actiunilor de catre Gelsor a actiunilor detinute de fostul vice al bancii, Anton Ciobanu – tranzactie intermediata de actualul sef al SIE, Gheorghe Fulga. Seful SIE a recunoscut apropierea de Vintu, prin acea ca dupa aparitia Gelsor in actionariatul bancii, a fost angajat consilier. Profitand ca Gelsor detinea pachetul majoritar de actiuni, Vintu a orchestrat o campanie diabolica de devalizare a bancii in scop personal. Primul pas a constat in schimbarea conducerii bancii, rolul de presedinte revenindu-i lui Teodor Nicolaescu, la vremea respectiva unul dintre -locotenenti- lui Vintu. Al doilea: atragerea unei clientele care sa dispuna de un rulaj ridicat, care sa permita – prin intermediul unor scheme ingenioase – devalizarea -subtila- a bancii. O data indeplinite aceste doua conditii, banca a inceput sa -functioneze- in sistem -bidon-. La finele lui 2001, mai multi clienti ai bancii au reclamat disparitia unor sume din conturile personale, dupa care a urmat falimentul. Initial, Banca Astra a avut 38 de fondatori, dintre care 28 de VIP-uri (Ghe. Fulga – actual sef SIE, atunci consilier prezidential; Romulus Moucha – atunci director la Roman SA, apoi ex-demnitar la Economie; Al. Popa – atunci prefect de Brasov; Mihai Fercala – presedinte SIF Transilvania; col. Mircea Bucur – ex-sef IPJ Brasov; gen. Al. Ionas; Florian Firu – atunci subprefect, ulterior director general SIF Transilvania; Puiu Vladimir – atunci secretar Primaria Brasov; Vlad Margineanu – atunci sef SRI Brasov, apoi director SIF Transilvania; Ion Seche – ex-senator PSD; Otilian Neagoe – ex-prefect de Brasov; Ioan Neculaie – patron Prescon; Panait Niculescu – patron Romradiatoare; Ghe. Seghete – patron Fartec; Filip Tiberiu, Cristi Tatar – directori Tractorul SA).
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
