Aproape 80% din romani arata cartonasul rosu Cabinetului Tariceanu

Cartonasul verde al increderii populatiei se transforma pe zi ce trece intr-unul rosu, aratat atat Cabinetului Tariceanu, cat si presedintelui Traian Basescu. Rabdarea electoratului a atins cote critice, iar insatisfactiile fata de activitatea executivului cresc vazand cu ochii. Editia din aceasta luna a -Barometrului de Opinie Publica- releva faptul ca procentul nemultumitilor fata de performantele guvernului evolueaza precipitat, ajungand pana la 79%. Sanatatea, locurile de munca insuficiente si nivelul de trai scazut sunt domenii-cheie unde balbele executivului sunt puternic amendate. In acest context, Alianta D.A. -derapeaza- spre 32% din optiunile de vot, in cazul in care alegatorilor li se solicita raspunsul la o intrebare deschisa, fara liste de partide. Pe acelasi chestionar, PNL inregistreaza 8%, iar PD, 11% din intentiile de vot. Astfel, numarul mare al alegatorilor care raspund PNL sau PD indica faptul ca Alianta nu mai este perceputa ca o forta politica unitara. Luand in considerare cifrele din totalul voturilor Aliantei, in cazul scindarii acestei formatiuni, jumatate din votanti migreaza catre PD, un sfert catre PNL, restul fiind nehotarati. La o analiza mai atenta, PD iese mult mai castigat, iar Alianta ar fi discreditata, daca o astfel de tactica electorala ar fi pusa in practica. Totusi, un curent de opinie vizavi de aceasta scindare nu este suficient de bine cristalizat in mintea alegatorilor, atata vreme cat mass-media nu a discutat consecintele ruperii Aliantei. In schimb, PSD isi pastreaza un electorat constant de 30%, dar ponderea lor poate creste daca performantele principalului competitor – Alianta D.A. – sunt scazute. PSD este urmat de PRM cu 12%, UDMR cu 4% si PC cu 1%.

Ipostaza actuala, in care opozitia nu reuseste sa se adune si sa impuna pe piata un lider convingator, este inca favorabila presedintelui Traian Basescu. Totusi, seful statului scade in preferintele electorale, de la 65%, in luna mai, la 53% in luna noiembrie. Desi nu -ii sufla in ceafa-, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, contabilizeaza in dreptul sau o parte din procentele pierdute de Traian Basescu si ajunge la 11% din intentiile de vot. Balanta electorala ar putea fi inclinata in cazul organizarii unui nou scrutin de procentul mare de indecisi, care se cifreaza la 46%.

In cele peste sase luni de guvernare, executivul nu a reusit sa convinga cetatenii de performantele sale. Balbele in gestionarea sistemului sanitar sau a educatiei si promisiunile neonorate privind cresterea nivelului de trai si inmultirea locurilor de munca, toate acestea se regasesc in preceptia negativa pe care populatia o are fata de activitatea Cabinetului Tariceanu. Astfel, pentru fiecare din domeniile mentionate, 79% din romani s-au declarat nemultumiti sau foarte nemultumiti fata de -stradaniile- executivului, iar insatisfactia publica este in crestere fata de luna mai a acestui an. Mai mult de jumatate din respondenti sunt de parere ca, de la investirea actualului executiv, Romania nu a facut nici un progres in directia protectiei sociale, situatiei economice sau coruptiei. Doar in anul 2002 s-a mai inregistrat o asemenea situatie dezastruoasa. Aceste date se regasesc in cel mai recent Barometru de Opinie Publica, dat publicitatii ieri de Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Statistic, in cazul unei intrebari deschise privind intentia de vot, 32% indica Alianta D.A., 11% PD si 8% PNL. Urmeaza PSD cu 30%, PRM cu 12%, UDMR cu 4% si PC cu 1%.

Barometrul pune in evidenta faptul ca, in continuare, alegatorii isi doresc doua forte politice dominatoare: Alianta D.A. si PSD. Tabloul electoral din Romania este piramidal: la baza cu un nucleu dur, de aproximativ 40% pentru Alianta, urmat de 30% pentru PSD, 10-12% pentru PRM, 5% – UDMR, a afirmat ieri sociologul Dumitru Sandu. De asemenea, se constata o crestere procentuala a opozitiei, dar si a celor care indica spontan, in optiunile de vot, PNL sau PD in defavoarea Aliantei ca un intreg. Exista doua segmente electorale interesate de politica: simpatizantii PSD si nucleul dur al Aliantei.

-Monolitul- Aliantei, spart de indecisi

Cercetarea indica si faptul ca, datorita numarului relativ mare al alegatorilor care raspund PD si PNL la intrebarea privind scrutinul parlamentar, in acest moment Alianta nu mai este perceputa ca o forta politica unitara. Pentru prima data, s-a incercat aflarea partidului spre care s-ar indrepta votantii PNL si PD, daca formatiunea lor nu este trecuta pe liste. Astfel, alegatorii PD, dupa ce se duc o parte la Alianta si o parte sunt inregistrati la capitolul nehotarati, pe locul trei in optiuni este indicat PRM; in contrast cu cei ai PNL, care indica PSD. De asemenea, in electoratul Aliantei, se inregistreaza 10 procente de nemultumiti, care vad ca formatiunea nu lucreaza bine. Este vorba de tineri educati, cu o mare concentrare in mediul urban. Un segment care poate influenta decisiv rezultatul alegerilor este cel al nehotaratilor (46% din totalul esantionului). Surpriza o constituie faptul ca indecisii sunt autoritaristi, orientandu-se spre -o mana forte-. Schitand o harta electorala a tarii, se constata ca orasele mari sunt legate de Alianta, cu votanti favorabili mediului de afaceri si centrati pe economia de piata. In acelasi timp, alegatorii PSD sunt concentrati in mediul rural, periferic.

Traian Basescu, in scadere

Fata de luna mai a acestui an, presedintele Traian Basescu scade 12 procente in preferintele electoratului, de la 65% la 53% (vezi grafic). Opozitia este in continuare incapabila sa-si impuna un candidat credibil, dovada ca Adrian Nastase, in continuare perceput drept liderul PSD, inregistreaza 15% in noiembrie 2005, similar cu mai 2005. Nici in dreptul lui Mircea Geoana sau al lui Ion Iliescu nu se contabilizeaza vreo crestere in optiunile electorale. Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, ia un avant considerabil, de 5%, fata de luna mai. El este principalul beneficiar al scaderii presedintelui Traian Basescu, ajungand la 11% din intentia de vot. -Relativul castig al lui Corneliu Vadim Tudor este in relatie directa cu proasta functionare a institutiilor statului-, a avansat profesorul Dumitru Sandu o ipoteza privind cresterea liderului PRM in optiunile electorale ale populatiei.