Conflictele de interese și favoritismul par a fi problemele "cele mai recurente" în ceea ce privește alocarea și cheltuirea fondurilor publice din România, potrivit primului raport anticorupție al CE.
"Modificările frecvente și lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituțiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părțile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puțin, confuzie în ceea ce privește domeniul de aplicare al legislației în materie de achiziții publice în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat", se arată în raport.
Totodată, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că utilizarea la nivel național a procedurii negociate fără publicarea unui anunț de participare la licitație este cu mult peste media UE: 15% față de 5%. CE recomandă îmbunătățirea "consecvenței hotărârilor pronunțate de instanțe și de organismele de soluționare a căilor de atac". Potrivit Executivului, "conflictele de interese și favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea și cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât și la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire și control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive". Experții europeni consideră că rata detectării și notificării conflictelor de interese de către autoritățile responsabile de achizițiile publice este "destul de scăzută" în comparație cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.
Documentul include un studiu efectuat în 2012 de ANI privind administrația locală, în care a fost identificat un număr mare de cazuri de conflicte de interese. Astfel, mulți consilieri locali au încheiat contracte cu propriile lor întreprinderi sau cu întreprinderi controlate de membrii familiilor lor. ANI a identificat 78 de cazuri de funcționari locali aleși care se aflau într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese. Deși ANI raportează că peste 80% din hotărârile judecătorești confirmă rapoartele sale privind conflictele de interese și situațiile de incompatibilitate, CE susține că jurisprudența în domeniul conflictelor de interese rămâne "neuniformă". Comisia dă ca exemplu trei cauze privind președinții de consilii județene care, în calitatea lor oficială, au semnat contracte în numele administrației locale cu propriile lor întreprinderi, două instanțe au decis că exista un conflict de interese, în timp ce a treia a decis că nu exista un astfel de conflict. Raportul mai notează faptul că mult timp parchetele au fost reticente față de urmărirea în justiție a cazurilor de conflicte de interese, iar anchetarea penală efectivă rămâne "limitată", doar 7% din cazuri au fost trimise în instanță și pentru încă 7% au fost demarate proceduri preliminare. Executivul european citează "anumite studii" din care reiese că alocarea fondurilor publice în România, în special la nivel local, rămâne un domeniu problematic în care "favoritismul politic prevalează adesea asupra criteriilor obiective și a interesului public".
Pentru a evalua amploarea clientelismului politic în administrația publică, au fost analizate diferite tipuri de fonduri transferate de la bugetul de stat în perioada 2004-2011, de la fonduri de rezervă, până la fonduri pentru protecția mediului. "Alocarea acestor fonduri a fost analizată în corelare cu afilierea politică a funcționarilor care se ocupă de alocarea fondurilor. A reieșit că exista o mare corelare între cele două aspecte menționate, în detrimentul considerațiilor legate de interesul public", subliniază raportul.
Cota din fonduri alocată de principalul partid aflat la guvernare a variat de la 49% în 2004 și 45% în 2008 la 62% în 2010. Un alt raport de cercetare a evidențiat alte oportunități pentru "alocarea discreționară", cum ar fi fondurile pentru drumuri (județene și rurale), școli, rețele de distribuție a apei în mediul rural și poduri. În ceea ce privește fondurile UE, din statisticile agregate ale DNA reiese că între 2006 și 2012 au fost deturnate în România (prin corupție și fraudă) 36 de milioane de euro. Potrivit raportului, DNA a trimis în judecată 406 inculpați, iar instanțele au pronunțat 82 de hotărâri definitive împotriva a 127 de persoane. Începând cu 2010, mai multe audituri ale Comisiei Europene au subliniat deficiențele substanțiale ale sistemului român de achiziții publice. Acestea au constatat că structura instituțională din România pentru achiziții publice are "o capacitate insuficientă" pentru efectuarea unor controale eficace în ceea ce privește cheltuirea fondurilor comunitare. Aceste deficiențe au condus la întreruperi temporare ale plăților din fondurile structurale, în scopul de a proteja interesele financiare ale UE. De asemenea, în 2011, Comisia a formulat rezerve cu privire la programele derulate în perioada 2007-2013 în România. Referitor la achizițiile publice în sectorul sănătății, riscurile de corupție sunt prezente nu doar în procesul de achiziții publice ca atare, ci și în etapele precedente legate de eligibilitatea pentru listele naționale de medicamente, achizițiile efectuate pentru programele naționale de sănătate sau în legătură cu adăugarea unui anumit medicament, echipament sau dispozitiv medical pe lista serviciilor rambursate și gratuite acoperite de Fondul național de asigurări sociale de sănătate, se arată în raport.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
