Companii din România și Bulgaria negociază cu distribuitorul de gaze naturale din Grecia, DEPA, participarea într-un proiect care vizează construcția unui terminal plutitor pentru gaze naturale lichiefiate în portul Kavala, din nordul Greciei.
"DEPA nu are capacitatea de a finanța singură proiectul, acesta va fi multinațional. În prezent negociem cu companii din Bulgaria și România privind implicarea acestora în proiect", a declarat directorul operațional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter.
Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă pe termen mediu la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an.
Livrările de gaze naturale către România și Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a rețelelor naționale ale statelor membre UE, a căror construcție este susținută cu fonduri europene.
"Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală și de Est. Va fi o rețea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum și din conducta TAP", a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena.
Forumul, aflat la a doua ediție, a fost deschis joi și se încheie vineri, 14 martie.
Proiectul gazoductului TAP a fost ales de un consorțiu de companii petroliere care exploatează un important perimetru gazeifer din Azerbaidjan ca rută pentru exportul de gaze naturale către Europa. Alternativa la TAP a fost Nabucco Vest, în care era implicată și România.
Conductele TAP vor traversa Turcia, Grecia și Albania, cu destinația finală în Italia.
Potrivit proiectelor pentru gazoductele către Europa, gazele din perimetrul azer Shah Deniz vor ajunge în Turcia începând din anul 2018 și în Europa începând din 2019. Bulgaria și Grecia vor cumpăra începând din 2019 câte 1 miliard de metri cubi de gaze pe an.
Proiectul Nabucco Vest viza transportarea gazelor azere către Europa printr-un gazoduct care avea să traverseze și teritoriul României, cu destinație finală în Austria. Compania de proiect nu a reușit însă să convingă cosorțiul Shah Deniz II să furnizeze gaze pe această rută, BP și ceilalți parteneri optând pentru ruta care are ca destinație finală Italia.
România participă și la proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector), care presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia și lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe țărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea și transferul în sistemul național de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
