Chiar daca nu se vede cu ochiul liber, romanul o duce mult mai bine fata de perioada similara a anului trecut, potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul National de Statistica (INS). Din spatele cifrelor si in ciuda teoriilor alarmiste si a strategiilor emise de diferiti finantisti, statisticienii se incapataneaza sa ne -coloreze- viata cu optimismul indicilor lunari. Productia industriala a crescut, intreprinderile care au ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul prospera pe zi ce trece, iar cetateanul isi permite sa consume mai mult – este o concluzie evidenta a statisticii. Bine stam si la capitolul -comertul cu autovehicule-, romanii cumparandu-si in primele cinci luni ale acestui an cu 11,3% mai multe masini decat in aceeasi perioada a anului 2003. Si cum sunt mai multe autoturisme pe strazile romanesti, si companiilor care comercializeaza carburanti le-au intrat mai multi bani in cont.
Fluctuatiile inregistrate de volumul productiei de bunuri de folosinta indelungata, preturile de consum si cifrele de afaceri realizate in acest sector al industriei conduc la o concluzie cat se poate de clara: nici explozia creditelor de consum, nici cresterea exponentiala a importurilor nu au afectat in mod semnificativ productia autohtona de frigidere, congelatoare, televizoare, aragaze, masini de spalat. Creditul de consum a fost -marele vinovat- pentru dezechilibrul produs in balanta de plati, la sfarsitul anului trecut. Din acest motiv, Banca Centrala a limitat, prin masurile adoptate, acest tip de imprumuturi. Cu toate acestea, datele INS demonstreaza insa ca preferintele romanilor pentru aparatura electrocasnica romaneasca, chiar daca au inregistrat variatii, nu au confirmat teza potrivit careia importurile de bunuri de folosinta indelungata ar fi afectat deficitul de cont curent. Trebuie sa recunoastem totusi ca cele mai scazute cifre ale productiei s-au inregistrat in lunile august si decembrie ale anului trecut, fiind urmate la scurt timp de cresteri spectaculoase, in septembrie 2003, respectiv ianuarie-martie 2004. Nu este vorba despre un colaps -ratat- al acestei ramuri, ci mai degraba despre modul de viata al romanului, care nu investeste in aceste produse in perioadele in care isi petrece vacanta la munte sau la mare. Populatia a continuat sa cumpere in rate sau cu banii jos produse autohtone.
Fluctuatii asemanatoare s-au inregistrat si in ceea ce priveste productia de mobilier, cu minimele si maximele obisnuite. Cu toate acestea, preferintele romanilor pentru mobilierul autohton s-au mentinut. Ca si in cazul bunurilor de folosinta indelungata, luna decembrie a fost cea mai nefasta pentru productia de mobilier, o scadere fireasca totusi, daca ne gandim ca in perioada sarbatorilor de iarna romanii prefera sa investeasca in alte produse, in mod deosebit in de-ale gurii, si nu sa se ocupe de amenajari interioare.
Asa ca analistii s-au agitat degeaba, teoriile elaborate de unii specialisti, chiar si de la Fondul Monetar International ori de la BNR, fiind contrazise de realitatea cifrelor. Singura problema, potrivit statisticii oficiale, este aceea ca romanii o duc azi mai bine decat anul trecut, dar inca nu au aflat acest lucru!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
