In doar 16 ani, Romania va ramane fara petrol si gaze naturale

Cand vorbim de zestrea si de viitorul economiei romanesti, mai ales acum, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, nu putem sa nu introducem in ecuatie situatia materiilor prime de care dispune tara noastra. Un studiu elaborat sub indrumarea Academiei Romane arata ca, daca se mentine media de exploatare a ultimilor ani, rezervele de huila se vor epuiza in aproximativ 170 de ani, iar cele de lignit – in circa 66 de ani. Daca la carbune lucrurile stau asa cum stau, la petrol si gaze naturale, previziunile sunt de-a dreptul sumbre. Astfel, potrivit studiilor, daca se mentine aceeasi medie de exploatare, petrolul se va epuiza in doar circa 16 ani. Tot in 16 ani, gazul metan romanesc va fi epuizat si el. Singura veste buna vine in cazul sarii, care va mai putea fi exploatata inca 1.663 de ani de acum inainte. Tocmai din cauza pericolului epuizarii rapide a stocurilor de materii prime, cu exceptiile de rigoare, -este firesc ca aceasta inzestrare cu factori naturali sa fie valorificata cat mai bine, atat sub forma de agenti purtatori de energie, care sa asigure cea mai mare parte a consumului de resurse energetice, cat si sub forma de produse industriale cu prelucrare avansata si valoare adaugata ridicata-, se arata in studiul mentionat.

Studiul academic prezinta posibilitatile de crestere semnificativa a gradului de valorificare a resurselor naturale majore – carbune, titei, gaze naturale, minereuri neferoase, minereuri pentru industria materialelor de constructii, a sticlei si ceramicii de uz gospodaresc, lemn.

Produse cu un inalt grad de prelucrare

Aceasta directie vizeaza toate sectoarele industriei prelucratoare, in cadrul carora firmele trebuie sa orienteze progresiv activitatea spre produse cu un grad superior de prelucrare, cu valoare adaugata in crestere, competitive pe piata interna si pe pietele externe, prin calitate si pret. La nivelul sectoarelor industriei prelucratoare, inscrierea pe aceasta directie presupune, de regula, eliminarea tehnologiilor si produselor necompetitive, orientarea spre produse cu nivel superior de prelucrare, la nivelul standardelor Uniunii Europene si modernizarea tehnologiilor existente. Specialistii cred ca, in unele sectoare, se impun schimbari profunde pentru obtinerea unor produse cu un nivel superior de prelucrare. Acestea urmeaza sa constituie obiectul schimbarii nomenclatoarelor de fabricatie si al specializarii viitoare a firmelor. Cu alte cuvinte, pentru -salvarea- materiilor prime se va impune o prelucrare calitativa superioara a acestora, ce va necesita utilizarea ultimelor tehnologii din domeniu.

Oteluri aliate si laminate

In vizorul acestei -revolutii- se afla toate ramurile industriei prelucratoare. Astfel, industria siderurgica va trebui sa-si orienteze productia spre oteluri inalt aliate si inoxidabile, produse acoperite, table electrotehnice. In privinta metalurgiei neferoase, spre cupru electrotehnic, laminate de aluminiu si de aliaje de aluminiu. In industria petrochimica – benzine fara plumb si benzine reformate, motorine si uleiuri de motor ecologic, produse aromatice rezultate din -adancirea- gradului de prelucrare. In privinta industriei de textile – confectii si in cea de pielarie – incaltaminte, productia va trebui orientata spre confectii din bumbac, lana si matase cu grad de complexitate mare al prelucrarii, care incorporeaza design original, incaltaminte cu fete din piele naturala, confectii din piele si blana, piei prelucrate de calitate superioara. De ce este necesara inlocuirea materialelor sintetice de genul nailonului sau a altor produse confectionate din derivate polimerice (plasticele)? Din simplul motiv ca acestea nu sunt altceva decat produse secundare, obtinute tocmai din petrol.

Importul de materii prime, atent gestionat

-Sectoarele industriale a caror baza de materii prime este asigurata, intr-o anumita masura, din import, se vor confrunta cu cerinta imperioasa a ridicarii nivelului calitativ al produselor lor si a reducerii semnificative a costurilor de fabricatie, pilonii de sustinere a cresterii competitivitatii firmelor din aceste sectoare si, implicit, a capacitatii lor de a-si acoperi importurile prin exporturi-, mai aflam din acelasi studiu academic. In aceasta categorie se inscrie industria de prelucrare a titeiului, cresterea semnificativa a competitivitatii produselor oferite pe piata interna si pe cele internationale, facand necesare modernizarea capacitatilor pentru cresterea eficientei prelucrarii si reducerea consumurilor proprii ale rafinariilor. Va fi necesara de asemenea alinierea calitatii produselor petroliere la normele UE (lucru care deja se intampla in perspectiva aderarii din 2007), extinderea utilizarii tehnologiilor nepoluante, precum si exploatarea niselor de pe piata europeana de catre rafinariile mici.

Doua subsectoare care se inscriu, de asemenea, in aceasta categorie sunt cel al produselor din bumbac, in cadrul sectorului textile-confectii, si cel al pielariei, in cadrul sectorului pielarie-incaltaminte. Dependenta acestor subsectoare de importul de materii prime difera semnificativ – a primului este aproape totala, a celui de al doilea mult mai redusa.

Specialistii considera ca valorificarea superioara a importurilor de materii prime ale acestor doua subsectoare este realizabila prin restructurarea si retehnologizarea capacitatilor de productie din sectoarele primare, cum ar fi filaturile si tesatoriile de bumbac, respectiv tabacarii. La acestea din urma este necesara, inclusiv, extinderea tehnologiilor nepoluante, dar si reducerea capacitatilor de productie.

Cercetare – dezvoltare – marketing

Numitorul comun avut in vedere, atat de experti, cat si de legislatia UE, ca o conditie sine qua non de dezvoltare economica in orice ramura, inclusiv in cea prelucratoare, este intensificarea puternica a activitatii de cercetare-creatie-proiectare de intreprindere, dar si sprijinirea IMM de profil cu servicii de consultanta de marketing, pentru identificarea niselor de pe pietele externe. Pe scurt, produse noi, competitive, obtinute cu consumuri energetice cat mai reduse.