
A început ca metodă de cerșit și a devenit afacere de succes. Povestea ciorapilor „de Viscri“ începe cånd Harald Riese și soția sa, Maria Westerwald, stabiliți în satul altădată locuit de sași, în sud-estul Transilvaniei, au primit de la o localnică o pereche de șosete împletite din lånă de oaie.
Nemții nu sunt singurii care se dau în vånt după ciorapii lucrați de månă. Șosetele împletite de femeile din Viscri ajung și în Anglia, Austria, Olanda sau Elveția.
Harald Riese, fondatorul proiectului „Viscri-Socken“ (Ciorapi din Viscri), povestește ziarului german „Badische Zeitung’ cum, într-o dimineață, Leana nu a mai trecut pe la ei ca de obicei pentru a cerși, ci pentru a face un schimb – cåteva perechi de ciorapi împletiți chiar de ea, pentru o sticlă de ulei. Riese, care tocmai avea vizitatori din Germania, i-a oferit pentru ciorapi cinci mărci, salariul pentru două zile de muncă în grajd. Oaspeților săi le-au plăcut și lor ciorapii și au comandat și ei mai multe perechi. Celelalte femei din sat au aflat despre această oportunitate, iar peste puțină vreme s-a început livrarea de ciorapi, care se vindeau foarte bine în Germania.
S-a născut astfel ideea ciorapilor „de Viscri“, iar femeile din satul transilvan s-au pus pe împletit șosete de lånă pentru nemți.
Satul șosetelor
Între timp, a fost cumparată și o filatură, iar astăzi circa 80 de femei sunt ocupate cu realizarea de ciorapi și påslari, cåștigånd prin aceasta un fel de venit de bază. Veniturile nu sunt foarte mari, însă au unele privilegii care, în Romånia, pe la țară, nu sunt ceva de la sine înțeles, ca de exemplu asigurare de pensie, de boală și pentru șomaj. Pe deasupra, fiecare familie a unei tricotoare primește în caz de deces bani de înmormåntare.
Inclusiv satul a profitat de înfloritoarea afacere cu ciorapi, fiind amenajată o bucătărie socială, în timp ce pentru copii s-a oferit asistență pentru temele de acasă.
Cu timpul, șosetele de lånă au început să se våndă într-un volum mai mare în Germania, pe la bazarurile bisericești și de Crăciun sau la comandă, iar pentru a face față cererilor a luat ființă și un „depozit de ciorapi“ în localitatea Stegen de långă Freiburg.
Satul Viscri se afla la 80 de kilometri de Brașov și la 40 de Sighișoara. În 1999, Viscri a fost inclus de UNESCO în patrimoniul mondial. În 2000, Prințul Charles de Wales a cumpărat aici o casă săsească, ridicată la sfårșitul secolului al XVIII-lea.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















