Compartimentele regionale ale Comisiei Nationale de Prognoza, constituite in judetele resedinta ale celor opt regiuni de dezvoltare – Piatra Neamt, Braila, Calarasi, Craiova, Timis, Cluj-Napoca, Alba Iulia si Bucuresti – a realizat primele prognoze regionale cu orizont de un an, urmand ca in etapa a doua sa se treaca la prognoza multianuala, pe termen mediu, cu acelasi orizont de timp, precum prognoza macroeconomica pe perioada 2005-2008. Prognoza in profil teritorial reprezinta o versiune la nivel regional a prognozei macroeconomice si are drept scop oglindirea posibilitatilor de dezvoltare a fiecarei regiuni in contextul unei evolutii asteptate a economiei nationale – se arata intr-un comunicat al institutiei.
Diminuarea dezechilibrelor economice
Obiectivele de baza ale prognozelor regionale urmaresc evaluarea posibilitatilor privind diminuarea dezechilibrelor regionale existente, evidentierea contributiei fiecarei regiuni la dezvoltarea de ansamblu a economiei romanesti, precum si masura in care programele de dezvoltare regionala se reflecta in evolutia viitoare a economiei fiecarei regiuni. Prognoza fiecarei regiuni este conceputa ca o prognoza de sine statatoare, aceasta reprezentand mai mult decat o defalcare pe regiuni a unor indicatori economici. In cadrul unei sesiuni stiintifice, cu participarea tuturor compartimentelor regionale si a conducerii Comisiei Nationale de Prognoza, s-au prezentat rezultatele prognozelor pentru regiunile de dezvoltare Sud-Est si Centru.
Cresteri peste media pe tara
Principalele concluzii evidentiate in cele doua studii, pentru anul 2004, se refera la: – valorificarea superioara a potentialului economic al celor doua regiuni, care va permite sa se atinga o crestere economica superioara mediei nationale (5,5% pentru Regiunea Centru si 6,2% pentru Regiunea Sud-Est); – dezvoltarea sectorului agricol (in special a sectorului vegetal in Regiunea Sud-Est, bazata in principal pe influenta favorabila a conditiilor climaterice existente pana acum si pe punerea in functiune a sistemului de irigatii si a sectorului zootehnic in Regiunea Centru, zona in care productia animala constituie principala activitate agricola), ceea ce va conduce la un spor de valoare adaugata bruta de 23,2% in Regiunea Sud-Est si de 4,7% in Regiunea Centru; – cresterea sectorului serviciilor (cu 5,8% in Regiunea Centru si cu 3,9% in Regiunea Sud-Est), in special, prin valorificarea potentialului turistic de care dispun cele doua regiuni, dar si prin dezvoltarea serviciilor moderne, cu valoare adaugata mare; – valorificarea potentialului industrial, in special in Regiunea Centru, zona care reprezinta principalul furnizor de valoare adaugata bruta industriala la nivel national; – s-a estimat ca valoarea adaugata bruta din industrie va creste cu 4,7% in Regiunea Centru si cu 4,8% in Regiunea Sud-Est; – in domeniul ocuparii fortei de munca s-au apreciat reduceri ale numarului de someri (de la 92.600 persoane, in 2003, la 89.900 persoane in 2004 – pentru Regiunea Centru, si de la 89.600 persoane, in 2003, la 83.200 persoane in 2004 – pentru Regiunea Sud-Est) si a ratei somajului (de la 8,1%, in 2003, la 7,7% in 2004 pentru Regiunea Centru si de la 7,9%, in 2003, la 7,3% in 2004 in Regiunea Sud-Est); – corespunzator, pentru ambele regiuni se asteapta o crestere a gradului de ocupare cu 0,5%.
Mai bine mai tarziu, decat niciodata!
In opinia analistilor economici, aceste prime prognoze regionale constituie un pas inainte, deosebit de important, al cercetarii economice de profil din Romania. -Consideram ca aceste lucruri trebuiau facute mai devreme cu cativa ani-, spun analistii, adaugand ca, in esenta, elaborarea acestor programe regionale -se coreleaza cu o cerinta majora privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana-. Este vorba, in special, despre -imperativele impuse de cresterea autonomiei administratiilor publice locale, a capacitatii acestora de a absorbi fondurile comunitare puse la dispozitie dupa momentul aderarii, in raport cu prioritatile si oportunitatile reale ce apar in fiecare regiune de dezvoltare-. Iar structurile regionale de prognoza, recent infiintate, -trebuie sa fie contorizate, astfel incat sa se circumscrie unui pol de orientare regionala a activitatilor economico-sociale, in acest proces ireversibil al cresterii autonomiei administratiilor publice locale-, conchid analistii din cadrul Comisiei Nationale de Prognoza.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















