„Troica” de la Chișinău a semnat acte de ucidere în masă

Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova a prezentat noi documente care atestă numeroasele crime comise de regimul comunist din perioada fostei Uniuni Sovietice. În perioada 1937-1938, în Transnistria, au fost împușcați peste 2.400 de oameni, iar mai mult de trei sute au fost evacuați în GULAG-uri (lagăre de concentrare), sistemul GULAG devenind cunoscut ca un loc pentru deținuții politici și ca un mecanism de represiune a opoziției politice în Uniunea Sovietică. Potrivit lui Mihai Tașcă, secretarul comisiei, dosarele depistate în arhivele Ministerului Afacerilor Interne arată că pe teritoriul fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) a activat așa-numita „troică specială“, un organism compus din ministrul de Interne de atunci, secretarul Partidului Comunist și procurorul general. „Troica“ instituită de Moscova ordona și semna actele de genocid, între 50 și 230 de persoane fiind împușcate zilnic. De asemenea, existau zile în care erau organizate 11 ședințe ale troicii, iar într-o singură zi, pe 22 aprilie 1938 (ziua de naștere a lui Vladimir Lenin), membrii acestui organism au decis împușcarea a 230 de persoane. Principalele motive care duceau la astfel de omoruri în masă erau acuzații de defăimare a regimului comunist și a conducătorilor acestuia, spionaj în favoarea Romåniei sau Poloniei, sau agitație contrarevoluționară. De altfel, era de ajuns de multe ori ca o persoană să nu fie pe placul unui membru al troicii și soarta îi era pe loc pecetluită. Experții spun că și aceste date sunt parțiale, iar numărul exact al celor care au suferit de pe urma acelui regim nu este cunoscut. Date despre aceste acte de genocid erau cunoscute, dar ceea ce este acum nou sunt procesele-verbale găsite, unde este indicat ordinul troicii de ucidere, cu semnăturile membrilor, fiind descoperite și dovezi noi despre atrocitățile comise în dreapta Nistrului, după 1940. Mai mult, au fost găsite dovezi și despre deportarea a circa 95.000 de oameni din fosta RSSM. Istoricul Elena Postică a afirmat că este studiată, în prezent, și mișcarea de rezistență anticomunistă din Basarabia în perioada postbelică. Este vorba despre protestele studenților și intelectualilor din anii ‘70, care s-au ridicat pentru apărarea valorilor naționale și au avut de suferit. Membrii comisiei se așteaptă să li se permită accesul în arhiva Serviciului de Informații și Securitate pentru a descoperi cazurile în care oameni sănătoși erau închiși la psihiatrie în anii ‘80, pentru că au avut curaj să se împotrivească regimului totalitar.