Lipsa fondurilor, cel mai mare obstacol în calea dezvoltării infrastructurii

Lipsa fondurilor rămâne cel mai mare obstacol în calea dezvoltării infrastructurii, consideră reprezentanții sectorului public din întreaga lume. Potrivit unui studiu al KPMG, reprezentanții sectorului public sunt de acord cu furnizorii privați de bunuri, lucrări și servicii în domeniul infrastructurii și cu mediul de afaceri că eficiența guvernului și finanțarea sunt principalele probleme ce trebuie rezolvate pentru realizarea proiectelor de infrastructură.
“În România, infrastructura inadecvată constituie o problemă. Numeroși investitori și asociații de afaceri au subliniat că acesta constituie un adevărat impediment în calea investițiilor, și prin urmare, un obstacol în calea unei dezvoltări economice susținute. Rețeaua de transport este doar un exemplu – România continuă să aibă un număr mic de kilometri de autostradă și pentru a traversa țara ești nevoit să circuli pe drumuri cu două benzi, periculoase și cu deficiențe de calitate. Traficul feroviar se desfășoară lent și nu te poți baza întotdeauna pe acesta. Infrastructura României este rămasă în urmă nu numai față de Europa Occidentală, dar și față de celelalte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Croația și Ungaria”, a spus Bill Bowman, deputy senior partner la KPMG România.
Daniela Nemoianu, head of Advisory la KPMG Romania, a subliniat că, în ultimii 15 ani, comunitatea de afaceri a recomandat în continuu guvernului să se concentreze asupra decalajelor din infrastructură, care constituie o prioritate importantă și urgentă, în special în condițiile în care această situație a generat rezerve pentru mulți investitori străini potențial interesați de România, iar pentru cei deja prezenți dificultăți enorme, nenumărate pierderi comerciale și diminuarea competitivității.
Avantajul fondurilor europene
“Există în prezent sume semnificative disponibile din fondurile europene pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, prezentând o oportunitate istorică pentru modernizarea țării. Aceste investiții nu numai că ar asigura României infrastructura de care are nevoie în secolul 21, dar, pe termen scurt, ar contribui la ieșirea din recesiune prin crearea unor locuri de muncă și impulsionarea sectorului construcțiilor. Accesarea unor astfel de fonduri atrage însă automat o atenție sporită din partea Comisiei Europene și implică transparență, concurență loaială, un robust management al proiectelor, eficiența costurilor, standarde înalte de calitate și o performanță ridicată astfel încât rezultatele finale să fie durabile, iar banii europeni sa fie cheltuiți pentru binele public”, a explicat Daniela Nemoianu.
În acest sondaj, 56 la sută din respondenți au spus că lipsa fondurilor rămâne cel mai mare obstacol în calea dezvoltării infrastructurii.

“Pachetul de stimulente a fost un prim pas, dar numeroși reprezentanți guvernamentali ne spun că au nevoie de o strategie de investiții în infrastructură pe termen lung pentru a răspunde nevoilor țării lor. Pentru a moderniza infrastructura la nivel mondial va fi nevoie de investiții masive și de cooperarea sectorului public cu cel privat mulți ani de acum încolo. țările care reușesc să realizeze investițiile necesare în infrastructură acum, au toate șansele să fie liderii de mâine”, a precizat Bill Bowman.