Dupa o lunga criza de personalitate si imagine, Festivalul Mamaia si-a redeschis portile ruginite de vremuri incercand de aceasta data (cel putin in viziunea organizatorilor) sa mai spele cat de cat dezastrele din ultimii ani.
Cu o reteta incropita in mare parte din ingrediente care nu ar fi folosite de obicei la o -zeama- de calitate – deh, ingredientele scumpe au avut o vara grea – cea de-a 34-a editie a acestui festival, candva o rampa de lansare pentru multi artisti, a debutat extrem de timid, ba chiar cu o mare teama… de ceva. Este greu de spus mai ales ce i-a speriat pe cei 18 finalisti, pentru ca miercuri seara am asistat la o avalansa de urlete si tonuri false.
Or, in conditiile in care cei 18 zmei au fost alesi dintr-o lista de 35 de aspiranti la un premiu (oricare ar fi el ca valoare), este clar ca membrii juriului de la preselectiile sectiunii -Interpretare- au avut grave probleme cu urechile dupa terminarea auditiilor.
Trecand peste balbele celor doi prezentatori (ii iertam, pentru ca a fost prima seara), concursul de Interpretare a semanat cu un concurs de cantat in baie.
Inca de la prima piesa, -Clopote albe, clopote negre- – o piesa frumoasa de altfel – concurenta -cu limba albastra- a reusit sa ne creeze o stare de panica. Emotii la debutul concursului sau nu, interpretarea ei a reusit sa strice pana si imaginea in direct la Prima TV.
Prima intrebare: Oare asa arata viitorul muzical romanesc?
A urmat Maria Gherman (am mai vazut-o si la alte manifestari), cu piesa -Cui pot spune-, semnata de Andrei Kerestely, o piesa care batea cumva in R&B, combinat cu foarte slabe pasaje de rap. Nimic spectaculos bineinteles, desi ceva voce se mai strecura pe ici, pe colo. Dupa o varianta esuata precum epava din Costinesti a piesei -Langa mine- – cantata in original de Nicola -, a aparut in sfarsit prima interpretare cat de cat, asigurata de trupa Vertigo. Fara sa te dea pe spate nici ca sound si nici ca interpretare, trebuie sa recunoastem ca ne-a oferit o bula de oxigen. In rest, printre alte behaieli care ne-au oferit suficiente motive de insomnie, i-am putea remarca pe Ramona Manole (care a cantat bine o alta piesa a Nicolei), pe baietii de la Flash – despre care am aflat ca -amandoi au 19, bineinteles, separat- (?!) si pe Florentina Tuchel – care a incercat sa cante oarecum spre acid-jazz. In rest, in timpul prestatiilor celorlalti concurenti, parca auzeam o galerie strigand: -Lasa-neeeeeeeeeeee!-.
La acest capitol ar mai fi doua lucruri de remarcat: vocea fetei care a asigurat partea de backing-vocals pentru Tavi Cloda (mai bine canta ea) si prestatia extrem de stearsa a lui Alin Gheorghisan – prezentat cu mare tam-tam de Temisan cum ca ar fi venit direct de pe Broadway. Ciudat, pentru ca pe langa ruj, sprancene pensate si o tona de fond de ten, interpretul cu pricina nu a spart gura targului.
In consecinta, la finalul concursului se ridica un mare semn de intrebare: Oare chiar asa arata viitorii interpreti din Romania? Ar fi tragic de-a dreptul!
Si ar mai fi o problema, legata de vestimentatia concurentilor: chiar nu se putea gasi o casa de moda care sa-i imbrace intr-un fel pe cei 18 concurenti.
E doar o sugestie, asa pentru viitor, asta in cazul in care vrem sa ajungem si noi la nivelul la care artistii se asorteaza cu decorurile sau luminile. Eheeeee… cale lunga mosule!
Oricum, ca o concluzie, dupa ce am vazut la -Interpretare-, putem spune ca desi are doar 34 de ani, Mamaia are nevoie urgent de o operatie estetica… capitala!
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
