Cu ce sa incepi o relatare despre drama a aproape 200 de copii tinuti ostatici impreuna cu parintii si profesorii lor de un comando terorist in Osetia de Nord? Cu durerea rudelor ramase de veghe, toata noaptea de miercuri spre joi, in fata scolii transformata in inchisoare? Cu apelurile lansate de aceleasi rude disperate catre presedintele Vladimir Putin, implorat sa nu ordone luarea cu asalt a cladirii asediate de sute de soldati? Cu povestirile celor care au reusit sa se salveze inaintea atacului despre cum au fost executati, cu sange rece, 15 ostatici selectati dintre barbatii -mai vanjosi-? Despre criticile napustite din toate partile – din interiorul Rusiei si din afara ei – asupra lui Putin, pus efectiv la zid pentru neputinta lui de a rezolva un conflict intretinut si agravat de absenta unei politici coerente pentru Cecenia, in general pentru intreg spatiul caucazian? Sau cu iesirea timida la rampa a aceluiasi Putin care, intr-o prima declaratie referitoare la luarea de ostatici din Osetia de Nord, a identificat drept prioritate absoluta salvarea vietilor omenesti? Sau ca, imediat dupa ce s-a anuntat ca un autobuz gol a fost tras in fata scolii, trei femei si trei copii, printre care un sugar, au fost eliberati de teroristi? In ajun, un oficial afirmase ca, prin atitudinea lor, luptatorii, care au refuzat toate ofertele din afara, inclusiv garantii de securitate si un coridor de trecere spre Cecenia, trag de timp asteptand -ordine de sus-.
Din motive de securitate, primarul Moscovei, Iuri Lujkov, a decis anularea festivitatilor dedicate Zilei orasului si prevazute pentru sfarsitul de saptamana. In cursul diminetii, biroul de presa al Kremlinului anuntase ca vizita lui Putin in Turcia a fost amanata. Pentru cand, chiar nu conteaza. Un gest care nu a domolit insa furia presei scrisa, indignata si revoltata nu doar impotriva tacerii -prezidentiale-, dar si a posturilor de televiziune, pentru care, dupa cum scria publicatia electronica -Utro-, -tragedia din Beslan parca nu exista, reportajele din Osetia de Nord fiind intercalate intre relatari despre productia de sfecla-de-zahar si deschiderea unei expozitii canine-.
In strainatate, tonul la adresa liderului de la Kremlin a fost si mai dur, mai aspru, mai neiertator. Ceea ce surprinde este, din nou, diferenta de interpretate a evenimentelor intre autoritati si mass-media. Daca, la nivel oficial, toate capitalele lumii, de la Washington, Paris, la Ankara si New Delhi au condamnat operatiunea terorista de la Beslan, mijloacele de informare in masa au reluat traditionalul discurs de compasiune pentru ceceni si de acuzare a autoritatilor de la Moscova. Si totusi, in aceasta confruntare ciudata, Kremlinul a repurtat o prima victorie: la cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU s-a convocat, in noaptea de miercuri spre joi, pentru a discuta situatia ostaticilor din Osetia de Nord. In comunicatul adoptat in unanimitate in acest sens s-a cerut eliberarea tuturor celor detinuti. In plus, numeroase state, printre care Spania, Germania, Franta, Statele Unite, s-au aratat dispuse sa acorde Moscovei ajutorul necesar pentru rezolvarea situatiei.
A fost poate pentru prima data cand Occidentul a manifestat o astfel de solidaritate deschisa cu Putin intr-un caz care viza-i direct pe ceceni. Interesant este ca, in interventia lui de ieri, locatarul de la Kremlin afirmase, printre altele, -ca in ultimii 10 ani, Rusia a fost tinta mai multor serii de atacuri teroriste, soldate cu zeci si zeci de morti si raniti din randul civililor nevinovati. Toate aceste actiuni au fost indreptate nu doar impotriva unor persoane anume, au vizat intreaga Rusie. Ceea ce se intampla astazi in Osetie de Nord este ingrozitor. Este ingrozitor si pentru ca printre ostatici sunt copii si pentru ca aceasta operatiune poate distruge echilibrul si asa extrem de fragil al relatiilor interconfesionale si interetnice din regiune. Vom face tot ce depinde de noi pentru a preveni o asemenea evolutie a evenimentelor-, a afirmat Putin.
De remarcat ca aceasta idee s-a regasit ieri printre comentariile presei moscovite. De exemplu, politologul Viaceslav Tretiakov estima, in paginile cotidianului -Rossiiskaia gazeta- ca toate atentatele care au avut loc in ultimul timp in Rusia sunt, de fapt, o tentativa de dezbinare a Rusiei, de dizolvare a Federatiei. -Daca SUA se lupta cu terorismul international departe de casa, Rusia trebuie sa duca aceasta batalie in casa ei. Iar daca nu se va pune piciorul in prag, disparitia Rusiei ca stat federal se va produce cu viteza luminii-. Din pacate, concluziona analistul, Moscova a pierdut -testul de supravietuire-.
Intre timp, teroristii au continuat sa elibereze ostatici. La inceput au fost sase. Apoi inca 20 si se negocia eliberarea a inca 12 copii. Nu, nu a fost rezultatul declaratiilor lui Putin sau a promisiunii ca trupele federale si unitatile speciale, deplasate de urgenta la Beslan, ca scoala nu va fi luata cu asalt. Cel care a reusit sa infranga inima teoristilor a fost fostul lider ingus, Ruslan Ausev, si actual presedinte al acestei republici, vecina Osetiei de Nord si Ceceniei, Aleksandr Dzasohov. Se pare ca eliberarea a inceput. Nu se cunosc inca prea multe detalii. Sa fi cedat, pur si simplu, atacatorii? Mai ales ca nu au pus nici un fel de concluzii. Este exclusa o asemenea posibilitate. In interiorul scolii se mai afla sute de persoane. Probabil a fost doar o demonstratie de marinimie. Sau un alt mijloc de a trage de timp. Pentru ca, asa cum estimau expertii militari, criza ostaticilor din Osetia de Nord are toate sansele sa dureze mai mult decat si-ar putea unii imagina.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
