Acordul cu FMI – poliță de asigurare împotriva crizei

România nu are nevoie de noi măsuri anticriză pentru că are deja „o ditamai polița de asigurare“ de la FMI, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). Întrebat dacă, în noul context internațional – scăderea ratingului SUA, criza datoriilor suverane în Europa – România ar avea nevoie de un nou program anticriză, Isărescu a spus că avem deja un program, cu Fondul Monetar Internațional (FMI).  
„Nu înțelegeți că avem o ditamai polița de asigurare de la FMI! Ce noi măsuri mai vreți? Acum doi ani spuneați că împrumutul este prea mare. Câte polițe vreți să aveți?“, a spus Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă. Guvernatorul BNR a arătat că programul a fost prezentat recent, atât la banca centrală, cât și la Guvern și că abia acum se înțelege mai bine că acordul cu FMI „a fost o ancoră bună“.    
Pe lângă acordul cu instituțiile internaționale, care este unul complex, de reformare, cu mai multe componente, BNR monitorizează cu vigilență sistemul bancar din România. „Nu este un program nou, dar a făcut față bine crizei“, a spus guvernatorul, precizând că programul este unul complex, pe puncte, dar că nu este nevoie de detaliere pentru că populația nu trebuie agitată inutil.
„Suntem pregătiți, cu arma la picior, gata să intervenim“, a spus Isărescu.

Neîncrederea se ia

„De regulă, și în acest moment cu atât mai mult, trebuie să fim prudenți, pentru că avem o economie deschisă“, a subliniat Isărescu.
Guvernatorul spune că turbulențele de pe piețele internaționale s-ar putea transmite în piața locală în primul rând pe canalul neîncrederii, mai ales că românii sunt mai pesimiști.
„În ceea ce privește contagiunea, primul lucru care se poate întâmpla în România este ca investitorii să fie mai puțin încrezători și asta se transmite foarte repede, pentru că nici noi ca țară nu suntem prea optimiști, suntem tentați să fim mai curând pesimiști“, a spus Isărescu.
Încetinirea creșterii economice din Uniunea Europeană este privită ca factor de risc de către banca centrală, fiind vorba de principalii parteneri comerciali, ceea ce s-ar reflecta negativ în evoluția PIB anul viitor.
„Suntem mai vigilenți pe impactul nefavorabil din exterior, care se poate manifesta și în ceea ce privește inflația, dar și în lucruri mai rapide, intrări, ieșiri de capital, volatilitate mai ridicată sau neîncredere, cum am mai spus“, a adăugat șeful băncii centrale.

Creșterea salariilor trebuie calculată de mai multe ori

În ceea ce privește creșterea salariilor bugetarilor, Isărescu spune că această decizie trebuie calculată de mai multe ori. Întrebat ce ar sfătui Guvernul în privința creșterilor salariale, Isărescu a îndemnat la prudență și să nu fie adoptate decizii care apoi trebuie regândite.
„Să nu facă o mișcare care apoi să fie regåndită. Se calculează de câteva ori și după aceea se ia o decizie. Înțelegem că în această direcție merge și Guvernul. Vor să se convingă că economiile nu sunt întâmplătoare și vor continua și în viitor. (…) După ce dai, ca să iei înapoi e  sinucidere politică“, a mai spus guvernatorul BNR.
Isărescu a atras atenția că media discută despre salariile bugetarilor, ca despre toate salariile. „Bugetarii reprezintă doar o pătrime. Mai sunt alte trei milioane și ceva de salariați, și ei sunt cei care suportă, de fapt, și salariile bugetarilor și pensiile și ajutoarele sociale“.

Scumpiri nejustificate la apă și canal

Isărescu a arătat că scăderea prognozei de inflație de la 5,1% la 4,6% pentru sfârșitul acestui an nu indică un optimism, ci o reflectare fidelă a perspectivei pe termen scurt.
„Datele privind inflația încep să arate mai bine și noi sperăm că cel puțin în această perioadă de vară îmbunătățirile să fie substanțiale“, a spus Isărescu. El a arătat că începând cu lunile mai și iunie a avut loc o corecție „extrem de puternică“ a prețurilor volatile, iar persistența deficitului de cerere ajută la reducerea inflației.
Guvernatorul s-a arătat preocupat de creșterile de prețuri la apă, canal, salubritate – o rubrică cu pondere semnificativă în indicele prețului de consum (IPC). „De vreo 2-3 ani, creșterea prețurilor la apă, canal și salubritate este cu mult peste medie“, a spus Isărescu.
Investițiile și modernizarea infrastructurii sunt cauze ale majorării tarifelor, dar scumpirile continuă.
„De la o vreme, mi se par exagerate (creșterile tarifelor n.r.). Și nu se mai termină, în fiecare lună mai apare 1-2%“, a spus Isărescu.

Un an agricol bun aduce 1 mld. euro în plus
Creșterea PIB în acest an va depăși estimările autorităților, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB, a declarat guvernatorul BNR.
„Personal și ca un veteran pot să spun că dacă anul agricol este bun creșterea economică va fi mai mare. Un an agricol bun înseamnă un miliard de euro în plus, aproape un punct procentual din PIB“, a spus Mugur Isărescu.
Estimările oficiale actuale asumate de autorități împreună cu instituțiile financiare internaționale arată o creștere PIB de 1,5% pentru acest an.