Home Actualitate Alina Gorghiu se face (iar) de râs aruncându-se cu capul înainte în...

Alina Gorghiu se face (iar) de râs aruncându-se cu capul înainte în trena lui Alistar

DISTRIBUIŢI

Starul corupt al societății în civil, Victor Alistar, a rămas fără scaun în CSM, după ce Curtea Constituțională a invalidat alegerile admițånd contestațiile senatorilor PDL. Contestațiile îi priveau pe 4 dintre cei 11 membri aleși în noul CSM, printre ei și Victor Alistar, astfel că alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii vor fi reluate. Decizia Curții Constituționale a fost luată cu majoritate de voturi, este definitivă și obligatorie.
Alistar a calificat hotărårea instanței drept „un act de epurare politică“, sintagmă cu trimitere la persecuțiile etnice la adresa evreilor epurați de naziști. Judecătorii de la Curtea Constituțională au ajuns deci un fel de naziști pentru milogul lui Vîntu, crescut la creșa pesedistă. Doar Ponta a mai emis astfel de elucubrații asemănåndu-l pe Băsescu cu Hitler, ceea ce a provocat enervarea întregii lumi evreiești, pentru care Hitler este unic și irepetabil, prin prisma activității sale scelerate.
„Victima“ nazismului, Alistar, se alimentează din aceeași țață doctrinară, mai ales dacă ne gândim câtă snagă ideologică a asimilat el pe lângă dinozaurul comunist Octav Cozmâncă.
Ce mai vaiet se stârni în menajeria lui Nuș, ce-au mai sărit „imparțialii“ analiști/golănași să-l mai căineze, să acuze, să țipe, să se strofoace ca la ușa cortului. S-a detașat, din corul vociferărilor, glăsciorul strident al Alinei Gorghiu, care s-a întrebuințat la greu, ca o furie ori amazoancă îndrăgostită la maximum de virtuțile reprezentantului societății civile, deși Alistar se crede că ar fi ușor pidosnic ca urmare a susținerii sale frenetice de către organizații de profil.
Atât de aprig s-a aruncat Gorghiu să-l apere pe Alistar încât s-a înfipt singură cu capul în zid, făcându-se încă o dată de râs. Iar trebuie să o corijez, ca și cu altă ocazie când a zborșit-o aiurea’n vânt pretinzând că vântul din pupă face rău la sănătatea Marinarului. Iar o să mă dea în judecată, iar o să-mi ceară bani, ca și Vadim, care măcar știe oleacă de carte sau are cel puțin un prieten care să-i arate cum se buchisește Constituția. Alina se pare că nu (mai) are niciun prieten, restul au părăsit-o toți, rămân doar eu la margine de drum, ca omul bun, să-i pun degetul pe slovă, poate nu se mai face de râs și cu altă ocazie.
Așadar ce a mai comis Alinuța, în disperata sa nevoie de a se evidenția pe Frontul Salvării Scaunului Alistarului (FSSA)?. Conform Mediafax, Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat că, după decizia CC privind CSM, la nivelul Justiției din România s-a creat un vid de putere executivă, ea apreciind că acest lucru va avea consecințe pe plan intern, dar și extern, legate de Raportul pe Justiție. „Trecând de aspectul tehnic al deciziei Curții Constituționale, la nivel public s-a creat o mare problemă, la nivel de Justiție s-a creat un vid de putere executivă. Faptul că de azi noi nu mai avem CSM are consecințe atât la nivel intern, cât și extern – în februarie vom avea Raportul de monitorizare pe partea de Justiție din cadrul MCV, care și așa ieșea prost, cu atât mai mult în acest context“, a spus Gorghiu.
După „jurista“ (?) Gorghiu, CSM este deci putere executivă! Văleleu, deci tot Boc este șeful CSM?! Tot el va trage ponoasele? La naiba’n puii mei (explic pre limba și mintea Alinuței – n.n.), lucrurile nu stau astfel, ci viceversa.
Să-i explic deci deputatei vitriolante (tare în gură, pe românește), dar lipsită de acribie cum stă treaba cu CSM-ul așa cum i-am explicat, cu răbdare și aplicație politehnică, și noțiunile elementare de marinărie (la faza cu vântu’ pupii):
Ministerul Justiției este reprezentantul puterii executive, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă manifestarea puterii judecătorești, iar atribuțiile și prerogativele celor două instituții reies din Constituția României și din legislația relevantă, iar exercitarea funcțiilor celor două instituții se realizează în spiritul principiului separației puterilor în stat.

Ce este CSM-ul și la ce servește el – cursul scurt pentru Gorghiu

Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri, din care 9 judecători și 5 procurori, aleși în adunările generale ale magistraților, 2 reprezentanți ai societății civile,  specialiști în domeniul dreptului, cu o înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat, precum și ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, membri de drept ai CSM.
Consiliul este organizat într-o secție pentru judecători, formată din cei 9 judecători, și într-o secție pentru procurori, la rândul ei formată doar din cei 5 procurori. Din punct de vedere constituțional, rolul esențial al CSM este acela de garant al independenței justiției. Legea 317 descrie atribuțiile sale primare astfel:
Art. 31 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputația profesională a magistraților.
(2) Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a magistraților.
În vederea acestui scop general, Consiliul are atribuții în primul rând cu privire la cariera magistraților, el propunând Președintelui țării numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor. El dispune promovarea sau transferul magistraților, de asemenea putând propune Președintelui acordarea de distincții către magistrați. Consiliul deține atribuții și în domeniul recrutării, evaluării sau formării magistraților, organizării și funcționării instanțelor de judecată, el fiind responsabil cu adoptarea Codului deontologic al magistraților. O  funcție specială este aceea de instanță de judecată:
Art. 44 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraților nr. 303/2004, precum și pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență de către aceștia, dacă fapta nu constituie infracțiune.

CSM-ul nu este puterea executivă

CSM efectuează un control bivalent, atât asupra magistraților judecători, reprezentanți ai puterii judecătorești, cât și asupra magistraților procurori, care își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiției.
Însă instituția CSM este gândită ca să fie un for de echilibru și o instanță de imparțialitate în domeniul justiției, iar faptul că atribuțiile sale sunt extinse dincolo de sfera puterii judecătorești și, prin prerogativele pe care le are în raport cu magistrații procurori, intersectează sfera puterii executive nu transformă în niciun caz CSM-ul în organ al Puterii Executive, subordonat Primului-Ministru. Ba dimpotrivă.
Controlul CSM asupra carierei și activității profesionale a procurorilor este limitat la realizarea de propuneri de numiri și revocări ale procurorului general, ale adjuncților acestuia și ale șefilor de secții. Atribuțiile CSM în privința procurorilor sunt mai reduse în favoarea Ministerului Justiției.  Rolul CSM în sistemul de Justiție este tocmai acela de reechilibrare a puterii judecătorești în raport cu puterea juridică.
Îi recomand deputatei PNL, cum am făcut-o și cu altă ocazie, să mai pună mâna (și) pe carte și o aștept în instanță (și) pentru acest articol de ziar, că și-așa văd că mi-a citit de-a fir-a păr întreaga producție jurnalistică, după cum rezultă din citația pe care mi-a trimis-o. Mă refreșisează ideea că mă urmărește cu atâta atenție concentrată o domnișoară ravisantă venită tocmai din Tecuci ca să mă cunoască mai bine. Deși afectată de Legea lui Newton, mă refer la pungulițele de la ochi, vizibile deja, cred că aș ieși o dată la o talpă pe strase, să-i arăt Capitala. Nu știu dacă face însă o ieșire la o cafea cu o femeie care îmi cere mai mult decât i-a cerut Daniela Crudu lui Leo din Strehaia. Interesantă mi s-a părut cifra la care a estimat deputata PNL că ar face onoarea sa – doar un miliard jumate, net, sub onoarea unui Vadim, de exemplu, care mi-a cerut 10 miliarde, în timp ce un venerabil mason vrea 4 miliarde. Ori Alina Gorghiu se subestimează, ori onoarea sa (de familistă, pentru a cita din Caragiale) nu face nici cât o ceapă degerată.George Roncea

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.