Acasă Actualitate Alistar, starul societății civile, găsit incompatibil de către ANI

Alistar, starul societății civile, găsit incompatibil de către ANI

DISTRIBUIȚI

Cu siguranță nu l-ați ratat pentru că el este un star. Sau cel puțin crede că este un star. Pozează ori de câte ori are ocazia în purtătorul stindardului luptei anticorupție din România și-și flutură pletele la televizor în timp ce dă verdicte morale clasei politice. Este vorba de Victor Alistar, cel care s-a erijat în portavocea societății civile din România și s-a folosit de aceasta în interes personal. Alistar visează nici mai mult, nici mai puțin decât să ajungă ministru al Justiției, funcție pe care i-au fluturat-o pe la nas și liberalii, și pesediștii. Mircea Geoană este ultimul „stăpân“ pentru care prestează Alistar, care speră ca PSD să reușească să-l schimbe din funcție pe Cătălin Predoiu și să-l instaleze pe el în fotoliul de la Justiție. Numai că până acolo va fi o cale lungă, vorba poetului, mai ales că Alistar se pare că are serioase probleme chiar cu legea. După ce au descoperit că simbolul luptei anticorupție are bube serioase când vine vorba de declararea propriei averi, inspectorii ANI au descoperit că Victor Alistar s-a aflat mulți ani în stare de incompatibilitate. Mai exact, Alistar a fost și funcționar public și avocat și director la Asociația Română pentru Transparența, situație clară de incompatibilitate potrivit prevederilor legale în vigoare.
De asemenea, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria 1 în cazul lui Victor Alistar pentru infracțiunea de fals în declarații, potrivit unui comunicat al instituției. Pentru aceeași infracțiune vor fi cercetați de procurori la sesizarea ANI și „locotenenții“ lui Alistar, directorul executiv al Asociației pentru Transparență, Codru Vrabie și  Raluca Prună. Cei trei, susțin inspectorii ANI, ar fi pretins că Asociația Română pentru Transparență este una și aceeași cu „Transparency International România“, folosind, potrivit comunicatului ANI, sintagmele „Transparency International România“ și „TI-Ro“, în loc de „Asociația Română pentru Transparență“, în documentele către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) legate de situația lui Alistar.
Scopul celor trei ar fi fost acela de a-l determina pe preșe-dintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, unde Alistar era angajat încă din 2001 ca purtător de cuvânt, să-i prelungească suspendarea din funcție cerută chiar de el. Ca temei al cererii sale, Alistar a invocat „desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, în alte situații decât cele în care funcționarul public este desemnat de către autoritatea sau instituția publică să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituții internaționale“, dar și „un interes personal legitim“. Alistar ar fi scris că dorește să fie suspendat pentru că îndeplinește „mandatul de director executiv al Transparency International România“. „La baza emiterii de către Președintele ANFP a ordinelor prin care s-a aprobat suspendarea, respectiv prelungirea acesteia, a fost, conform legii, statutul juridic de «organism sau instituție internațională», ori de filială a unei astfel de entități («Transparency International România»)“, precizează ANI.

Suspendarea – avantajoasă pentru Alistar

De ce s-a fofilat Alistar cu o suspendare când mult mai simplu ar fi fost să demisioneze? Răspunsul este simplu și ni-l oferă chiar inspectorii de integritate care au investigat cazul Alistar.
Avantajul lui Alistar ar fi, potrivit ANI, acela că „pe toată durata suspendării raporturilor de serviciu funcționarul public a beneficiat de dreptul de a-i fi rezervat postul aferent funcției publice și de vechime în funcția publică, aceasta din urmă reprezentând, printre altele, una dintre condițiile de bază ale dezvoltării carierei de funcționar public“. Dacă ne gândim la visul de preamărire a lui Alistar la vârful justiției române, găsim și răspunsul atitudinii sale de a fi cu fundul în două luntrii.
Inspectorii de integritate spun, așadar, că atât Alistar, în nume propriu, cât și Vrabie, și Prună, în numele Asociației Române pentru Transparență, au transmis ANFP „mai multe cereri în vederea aprobării suspendării, respectiv prelungirii suspendării raportului de serviciu al lui Teodor-Victor Alistar (cu instituția, n.r.)“, documentele conținând „sintagmele «Transparency International România» și «TI-Ro», în loc de Asociația Română pentru Transparență, așa cum este prevăzută denumirea acesteia în actul constitutiv și statutul asociației“.
Teodor-Victor Alistar desfășoară, începând cu data de 07.02.2004, diferite activități (consilier anticorupție pentru Centrul de Asistență Anticorupție, coordonator al Programului ALAC – în calitate de expert al TI-Ro, Director executiv) în cadrul Asociației Române pentru Transparență.

Asociația Română pentru Transparență nu e instituție internațională

Conform comunicatului ANI, „Asociația Română pentru Transparență este persoană juridică română de drept privat, non-profit, neguvernamentală și apolitică, neavând statutul juridic de organism sau instituție internațională, ori de filială a unei astfel de entități, conform documentelor (Act Constitutiv, Statut Asociație, Aviz de înființare emis de către Ministerul Justiției și Sentință civilă numărul 498 din 12 octombrie 1999) aflate în evidența Judecătoriei Sectorului 1 din București – Registrul Asociațiilor și Fundațiilor“, susține ANI. Or, dacă nu e instituție internațională, Alistar nu se putea suspenda în mod oficial din calitatea de funcționar public pentru a activa la Asociația Română pentru Transparență. Întrebat dacă poate să precizeze actul juridic care atestă faptul că Asociația Română pentru Transparență este „organism sau instituție internațională“ și dacă poate să pună la dispoziția inspectorilor ANI orginalul sau o copie care să ateste acest lucru, Alistar a ridicat din umeri și a indicat drept sursă site-ul www.transparency.org, care nu prezintă însă un document juridic care să ateste că asociația condusă de Alistar este internațională sau pur națională.
Potrivit ANI, Asociația Română pentru Transparență nu a răspuns solicitării inspectorilor de integritate de a comunica instituției „copii certificate ale documentului care atestă faptul că Asociația Română pentru Transparență este «organism sau instituție internațională» sau filială a unei astfel de entități“.
Concluzia e una singură, actul care să lege cele două ONG-uri nu există, Asociația Română pentru Transparență e un organism național, iar cererea lui Victor Alistar de aprobare a suspendării din calitatea de funcționar public este nulă de drept deoarece se bazează pe date false.

Codru Vrabie, „complice“

La această tărășenie a participat, potrivit inspectorilor ANI, și Codru Vrabie, care în calitate de director al Asociației pentru Transparență a transmis cu bună știință, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, documente care nu corespund realității, doar pentru a-l ajuta pe Alistar să obțină suspen-darea din funcție. Totodată, în aceeași situație se află și  Raluca Prună, care s-a ales și ea cu o plângere penală tot pentru fals în declarații.

Și funcționar, și avocat

Potrivit Agenției Naționale de Integritate, acesta nu este singurul lucru ilegal pe care lupul moralist, Victor Alistar, l-a comis. Astfel, inspectorii susțin că pe lângă faptul că Alistar s-a suspendat din funcție pentru un motiv fals, acesta a exercitat și profesia de avocat în timpul acestei suspendării, deși avea statutul de funcționar public. Legea privind statutul funcționarului public prevede ca această categorie de personal nu poate desfășura alte activități remunerate sau neremunerate în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale, ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public sau privat. Potrivit declarațiilor de avere date de Alistar, acesta a desfășurat, începând cu data de 07.02.2004, diferite activități salarizate în cadrul Asociației Române pentru Transparență. Începând cu 23.01.2007, Alistar a intrat în Baroul București ca avocat definitiv. Conform Legii 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, exercitarea acestei profesii este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat. Numai că stindardul moralității n-a rezistat tentației, obținând bani din mai multe surse, chiar dacă acest lucru era ilegal. Pe lângă banii de la Asociația pentru Transparență, Alistar a obținut aproape 15.000 de RON, potrivit Casei de Asigurări a Avocaților, în mod ilegal, cum de altfel și-a exercitat și calitatea de avocat. Drept urmare, Agenția Națională de Integritate a sesizat și Baroul București pentru ca instituția să își exercite acțiunea disciplinară împotriva lui Victor Alistar, având în vedere starea de incompatibilitate în care acesta s-a aflat.

Caz patologic

Dorința lui Victor Alistar de a deveni ministrul Justiției a devenit ușor patologică. Probabil pentru a intra mai ușor în acest rol, pe care poate că nu-l va juca niciodată în viața reală, Victor Alistar și-a cumpărat o mașină identică cu cea folosită de demnitarii de la Ministerul Justiției, iar numărul de înmatriculare pe care și l-a ales, B 06 WMJ, este „împrumutat“ de la Ministerul Justiției, în parcul auto al acestei instituții existând vreo trei mașini cu numere de înmatriculare WMJ. De altfel, dorințele lui Alistar sunt de ceva vreme în divergență cu multe ONG-uri civile în numele cărora vorbește acesta. Surse din interiorul unor ONG-uri, membre al Coaliției Opriți Codurile, ne-au precizat că declarațiile furibunde ale lui Alistar, în care anunța că această coaliție îl va da în judecată pe Traian Băsescu dacă va promulga Codurile, nu au fost făcute în urma consultării ONG-urilor, multe nefiind de acord cu acest tip de abordare. Semnificativă în acest sens este și declarația Alinei Mungiu Pippidi, care a precizat, într-un interviu pentru Academia Cațavencu, că „Suntem sufocați de pseudosocietatea civilă, de organizații contra corupției sponsorizate de corupți, de ciuvici și alistari, e o perdea de fum din care nu totdeauna vezi că pădurea nu a ars, mai sunt copaci destui în picioare“.

ANI, o bilă albă în raportul CE

Proiectul de raport CE, remarcă activitatea Agenției Naționale de integritate și propune organismelor judiciare și disciplinare continuarea cât mai grabnică a cazurilor pe care instituția menționată le-a sesizat. De asemenea, proiectul de raport recomandă ANI să continue parcursul verificării averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese. În ceea ce privește combaterea corupției la nivel local, proiectul de raport al CE invită la „îmbunătățirea coordonării Strategiei Naționale Anticorupție, astfel încât să permită o identificare mai bună a zonelor vulnerabile și de risc“. Documentul cere de asemenea implementarea în continuare a strategiilor locale dezvoltate la nivelul procuraturii, adaptate nevoilor locale, precum și creșterea eficienței acestora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.