Acasă Actualitate Am „testat” F-16 și am primit calificativul „You kick ass!”

Am „testat” F-16 și am primit calificativul „You kick ass!”

DISTRIBUIȚI

Avioane, elicoptere, diferite vehicule blindate și multe alte „jucării“ periculoase au putut fi admirate zilele acestea la expoziția militară „Black Sea Defence&Aerospace“, organizată la Romaero Băneasa. Veniți cu noaptea în cap pentru a admira cele mai noi echipamente de luptă, bucureștenii, dar și străinii sosiți la acest eveniment, și-au putut clăti ochii atât cu exponatele belicoase, care mai de care mai fioroase, dar și cu fetele-pilot de la aviația americană, un soi de „Top Gun“ în variantă feminină, sosite tocmai de peste Ocean pentru a ne da detalii despre aparatele pe care vom zbura în următorii ani.
Vremea, numai bună de plimbare. Interesați direct de detaliile celui mai mare contract militar din istoria română, am mers să stăm de vorbă, la cald, despre ce înseamnă F-16 și F-35, tocmai cu reprezentanții celei mai mari firme de produse și servicii militare la nivel mondial, Lockeed Martin, compania care urmează să livreze României, în primă fază, un lot de 24 de avioane F-16. Ajunși la standul de prezentare al companiei americane, am fost întâmpinați de generalul în rezervă Bob DuLaney, în prezent director al Departamentului de Dezvoltare a Piețelor Internaționale la Lockeed Martin, care ne-a împărtășit câteva detalii despre secretele avioanelor F-16, F-35 și F-22 Raptor. Nu l-am menajat deloc și l-am luat tare, întrebându-l de ce ar trebui să aleagă România avioanele F-16 în detrimentul Gripen sau Typhoon Eurofighter. Răspunsul a picat sec, cam ca o rachetă trasă de un astfel de aparat de zbor: „Simplu! Pentru că este cel mai bun“. L-am rugat să detalieze. „Acest aparat F-16 nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru că și-a dovedit eficiența în toate teatrele de operații unde a luptat, iar rezultatele au fost extrem de bune. Nu vreau să vorbesc neapărat despre produsele altora, dar pot să spun că avioanele acestea sunt fantastice.“ Generalul DuLaney are în spate peste 450 de ore de zbor, a participat la 70 de misiuni de luptă, în special în Irak, în care a acumulat circa 350 de ore de zbor. Fostul pilot texan ne-a mai spus că și la vârsta sa nu i-ar fi niciodată frică să plece la luptă într-un astfel de aparat. Am fost curioși în câți ani se formează un pilot de luptă în SUA. Cumulat, ne-a indicat o perioadă undeva la 5 ani de zile. Am întrebat apoi cât le va lua piloților români pentru a se obișnui cu această tehnologie, în condițiile în care majoritatea au pilotat veșnicele noastre avioane de vânătoare MIG-21 Lancer, construite după standardele fostei Uniuni Sovietice, și nu după cele ale NATO. „Băieții voștri sunt talentați. Sunt convins că acele cursuri intensive pe care le vor lua îi vor face să se acomodeze rapid cu avioanele americane“, ne-a mai declarat DuLaney.

Cu „texanul zburător“, la simulator

Generalul american a vrut să ne și dovedească faptul că manevrabilitatea F-urilor este una adevărată și ne-a invitat să testăm pe pielea noastră care sunt senzațiile pe care le trăiești în carlinga unui F-16. Prima dată am fost reticenți la această propunere, apoi ne-am zis că nu e decât o simulare și, în cel mai rău caz, nu putem decât să stârnim râsetele celor din jurul nostru. Am acceptat invitația și am sărit în avion. Simulatorul imita perfect toată tehnica de bord prezentă pe un avion real. Bun, am zis atunci, dar sunt prea multe ceasuri, beculețe, manșe și pedale. Ni s-a explicat rapid că toate acestea folosesc mai mult înainte de decolare, iar odată ridicat în aer, în principiu, nu trebuie decât să fii foarte atent la manșă. Deși nu mai fusesem nici măcar aproape de un astfel de avion de vânătoare, ne-am descurcat onorabil și, la un moment dat, am tras și câteva loopinguri, mai ceva ca Tom Cruise în „Top Gun“. Toată acțiunea s-a desfășurat sub atenta supraveghere a fostului director al Operațiunilor aeriene de la sediul Forțelor Aeriene din Europa ale SUA de la Ramstein (Germania), care trăia aventura aviatică alături de noi, foarte încântat, strigând: „You kick ass!“. Acum nu știm dacă a spus-o din politețe sau chiar ne-am descurcat mai bine decât șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA), generalul-maior Ion Aurel Stanciu, care a rămas, marți, cu picioarele în afara carlingii, după ce s-a urcat greșit în aparatul F-16. Cu toate acestea, Stanciu a declarat că abia așteaptă viitoarele F-35. Sigur, nu pentru dânsul, am concluzionat noi. Am fi vrut să avem și termeni de comparație pentru F-16, dar companiile SAAB Gripen și Eurofighter nu au mai dorit să participe, în urma alegerii făcute de CSAT. „Am fi venit degeaba, în condițiile în care România a ales deja fără prea multe discuții F-16“, ne-a precizat un reprezentant al Gripen, firmă prezentă la expoziție doar cu un stand sumar.

La interceptorii din scut

Am dorit apoi să aflăm mai multe și despre rachetele interceptoare care urmează să fie instalate pe teritoriul nostru în cadrul sistemului de apărare antirachetă. Din păcate, nu am putut găsi informații despre acestea decât pe un pliant timid împărțit la standul liderului mondial în electronica de apărare și a guvernului, spațiu, tehnologia informației și servicii tehnice, compania americană Rayteon, cu vânzări de peste 25 miliarde de dolari în 2009. România ar putea fi gazda a trei baterii de interceptori în cadrul sistemului american de scut antirachetă care urmează să fie amplasat pe teritoriul european. Bateriile de interceptori vor avea în componență 24 de rachete de tip SM-3 (câte opt pentru fiecare baterie).

În umbra lui GT-200

Din multitudinea de sisteme de detecție prezente în cadrul expoziției, am remarcat GT200 – un program complex al Global Technical LTD care este folosit cu succes în detectarea narcoticelor, a explozibililor și a munițiilor. În plan militar, acest sistem de detecție este folosit cu succes de Forțele de Reacție Britanice și de Forțele Speciale Olandeze care integrează informațiile oferite de avioanele-spion de tip Dronă în executarea misiunilor de risc maxim. Reprezentanții companiei britanice care produce acest sistem integrat ne-au precizat că este foarte ușor de folosit, ca urmare a dimensiunilor reduse (270 mm x 75 mm x 45 mm – n. red.) și a timpului redus în executarea misiunii, circa 4 secunde. În ceea ce privește metoda de detecție, GT 200 folosește paramagnetismul și poate detecta maximum 86 de substanțe într-o singură operațiune. În privința narcoticelor, reprezentanții de la Global Technical LTD ne-au precizat că sistemul poate detecta toate tipurile de droguri, de la cocaină pudră până la Ketamină, fiind foarte util la punctele de frontieră și pe aeroporturi. În privința costurilor acestui sistem, reprezentanții companiei britanice ne-au menționat că oferta se negociază în funcție de necesitățile și capabilitățile fiecărui stat interesat. Din imaginile demonstrative care rulau la stand am putut observa cum GT 200 era folosit de forțele olandeze de reacție rapidă din Estul Coastei Caraibelor în detectarea unor componente care conțineau acetat de uraniu, traficate în zonă de către militanții gherilelor marxiste din Columbia – FARC. În schimb, competitorul lui GT LTD, compania franceză Thales, ne-a prezentat un sistem de detecție a minelor, adaptat pe navele de tipul dragoarelor. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.