Acasă Actualitate ArcelorMittal subminează economia românească

ArcelorMittal subminează economia românească

DISTRIBUIȚI

Companiile românești de stat și private a căror activitate depinde de combinatul ArcelorMittal Galați acuză concernul indian de „acțiuni anticoncurențiale, anticomerciale și de subminarea economiei românești“, după ce acesta a decis să suspende importul de materii prime prin portul Constanța și Canalul Dunăre-Marea Neagră spre Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (CNACN) și Comvex (CMVX) arată că ArcelorMittal Galați nu are niciun argument economic pentru aprovizionarea cu materie primă pe ruta Burgas-Canalul Bîstroe, în dauna rutei Constanța-Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Potrivit autorităților din zona portuară Constanța, costul integral al transportului prin Constanța este de 5,77 euro/tonă, inclusiv comisioane și asigurarea mărfurilor, în timp ce costul tranzitului prin Burgas este cuprins între 16,13 și 19,13 euro/tonă. O anchetă exclusivă realizată de „Curentul“ scoate la lumină implicarea ArcelorMittal în ceea ce se poate numi o operațiune de subminare a economiei românești.
„Dincolo de ocolirea Terminalului Comvex și a Portului Constanța, miza este mult mai mare. ArcelorMittal se ia la trântă, de fapt, cu statul român! Între 50 și 70% din infrastructura de transport a României era folosită pentru transportul de materii prime sau produse finite spre și dinspre ArcelorMittal. Este afectat întreg sistemul de transport român“, a declarat directorul general al Comvex, Viorel Panait, pentru ziarul „Curentul“.
Panait a subliniat că Terminalul Comvex a fost proiectat și inaugurat în 1989 pentru a asigura aprovizionarea cu materie primă a combinatului siderurgic de la Galați, a siderurgiei românești în ansamblu și a termocentralelor. Totul a fost gândit într-un sistem integrat și, astfel, a apărut și necesitatea construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră, pentru a reduce costurile de transport pe apă. „Și lucrurile așa au mers, până la începutul acestui an, când principalul nostru client, ArcelorMittal Galați, s-a decis, aparent inexplicabil, să ne lase fără obiectul muncii, având în vedere că 60% din activitatea noastră o reprezintă operarea de mărfuri pentru siderurgia gălățeană“, a spus Viorel Panait.
„Despre orice ar fi vorba, nu contează atunci când un operator economic abuzează de poziția dominantă pe care o are pe piață, așa cum face acum ArcelorMittal Galați, care acționează nejustificat economic, împotriva Comvex, un alt operator economic a cărui rațiune de a fi a fost dată chiar de asigurarea cu materie primă a combinatului de la Galați. Povestea este similară și în cazul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Și, în același timp nu trebuie să uităm că dacă terminalul Comvex nu mai există, atunci se creează o mare problemă și în aprovizionarea cu cărbune energetic pentru termocentralele Mintia-Deva, Iași, Suceava și Giurgiu, care au un rol strategic în plan național. Noi toate aceste lucruri le-am sesizat Consiliului Concurenței, ministerelor de resort și Parlamentului și sperăm ca statul român să aibă o reacție pe măsură“, a adăugat Panait.
Potrivit directorului general al Comvex, Consiliul Concurenței a solicitat, deja, o serie de documente care vin să ateste situația de dependență economică a operatorului portuar față de ArcelorMittal Galați și față de materiile prime importate de combinatul siderurgic (minereu de fier, cocs, cărbune cocsificabil, bauxită, fier vechi).
„Noi vom veni în completarea datelor transmise deja cu o serie de hotărâri ale AGA și rapoarte anuale și trimestriale de producție din anii anteriori și de pe anul în curs, care atestă clar că 60% din totalul minereurilor și materiilor prime operate de noi au fost destinate, de la inaugurarea acestui terminal portuar, aprovizionării cu materii prime a combinatului siderurgic de la Galați. Mai mult, cifrele atestă că o treime din materiile prime importate de actualul combinat ArcelorMittal Galați o reprezenta cărbunele cocsificabil, marfă care de anul acesta a dispărut complet, după închiderea bateriei de cocsificare de la Galați, și două treimi erau reprezentate de minereurile de fier“, a declarat Viorel Panait.
Consiliul Concurenței a confirmat, pentru „Curentul“, că analizează o posibilă încălcare a Legii Concurenței de către combinatul siderurgic ArcelorMittal.
„Consiliul Concurenței a primit o sesizare privind încălcarea Legii Concurenței de către ArcelorMittal Galați prin refuzul de negociere a unui contract de prestări servicii. Suntem în faza de analiză a acesteia“, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

ArcelorMittal respinge acuzațiile

De cealaltă parte, reprezentanții ArcelorMittal Galați resping categoric supozițiile conform cărora nu ar respecta regulile și reglementările concurențiale. „Compania crede în colaborarea cu furnizorii locali, în toate domeniile sale de activitate. Cu toate acestea, ArcelorMittal Galați este hotărâtă să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea viabilității combinatului și pentru binele angajaților săi, în condițiile actualei crize economice. Subliniem că este crucial să avem un contract pe termen lung cu un operator portuar la Marea Neagră, fără însă a avea creșteri de prețuri de la un an la altul. Vrem ca acest operator portuar să fie o companie românească, dar suntem obligați să analizăm toate opțiunile pentru a avea tarife competitive și pentru a putea continua implementarea strategiei noastre de dezvoltare pe termen lung, în România“, a arătat ArcelorMittal Galați într-un comunicat.
După ce Comvex și administrațiile porturilor și canalelor navigabile au arătat că ArcelorMittal plătește dublu pentru a ocoli Portul Constanța, Thierry Le Gall, CEO al Diviziei de sud-est a ArcelorMittal, a declarat că decizia de a folosi un nou flux deschis prin portul Burgas (Bulgaria) a fost luată pentru că aici s-a putut încheia un contract ferm și sigur, spre deosebire de ce putea oferi Comvex Constanța.
Directorul Comvex spune că nici această explicație nu stă în picioare și că ArcelorMittal Galați are garanții multiple de siguranță pentru relațiile de afaceri din portul Constanța. „Prima este furnizată de contractul de asociere pe 30 de ani încheiat în 1996 între Sidex Galați (redenumit ulterior ArcelorMittal Galați) și Comvex, prin care combinatul siderurgic și operatorul portuar au instalat, prin contribuția ambelor părți, echipamente de descărcare de peste 21 milioane de dolari, și care este utilizat obligatoriu pentru aprovizionarea cu prioritate cu materii prime a ArcelorMittal. În al doilea rând, chiar și pentru operațiunile portuare ale Comvex desfășurate pentru alți clienți sunt utilizate echipamente comune cu ale ArcelorMittal. „Din această utilizare, ArcelorMittal a câștigat și câștigă bani. Acest lucru se întâmplă și în 2009, dovadă fiind facturile emise de ArcelorMittal și achitate de către Comvex în decursul timpului“, subliniază Panait.
De asemenea, o societate a grupului ArcelorMittal este acționar important și participant la profitul obținut de Comvex.
Comvex este controlată în proporție de 53,94% de firma Solidmet București, societate la care două persoane fizice, Liviu-Marin Muntean și Corneliu Idu, au 55% din capital. În acționariat se mai regăsește Expert Placement Services, subsidiară a ArcelorMittal, care deține aproape 36% din acțiuni.
Subsidiara ArcelorMittal a intrat în acționariatul Comvex în luna iulie a anului trecut, când a cumpărat titluri reprezentând 36% din capitalul social al operatorului portuar. În luna octombrie 2008, ArcelorMittal a încercat să preia integral Comvex, operațiune respinsă însă de acționari, pe motiv că ar fi trebuit derulată de Expert Placement Services.

Scădere de 93% a traficului de minereu de fier

Operarea unei rute alternative de aprovizionare a combinatului de la Galați a afectat nu doar Comvex, ci și Portul Constanța, care a înregistrat o scădere a traficului de minereuri.  De asemenea, a scăzut și volumul de mărfuri operate de Canalul Dunăre-Marea Neagră.
„Anul 2009 a înregistrat în primele 7 luni o scădere bruscă a traficului de minereu de fier de 93% față de aceeași perioadă a anului 2008, de la 2.204.870 de tone, la 164.515 de tone, și la dispariția totală în ultimele 3 luni a traficului de cărbune“, au declarat, pentru „Curentul“, reprezentanții Administrației Canalelor Navigabile (ACN).
Mai mult, au fost date peste cap chiar și cele mai sumbre estimări, făcute de companie în contextul crizei.
„Administrația Canalelor Navigabile, în baza cifrelor de trafic din anii anteriori și anticipând perioada de criză economică, și-a estimat un trafic pe anul 2009 la mărfurile analizate de 2.800.000 de tone, cea ce reprezintă cam 27% din totalul mărfurilor estimate să tranziteze în acest an. Până în prezent, minereul de fier, carbunele și laminatele tranzitate reprezintă numai 7% din acest trafic estimat cea ce are o influență negativă asupra bugetului pe acest an. Este greu de crezut că noul patronat al Combinatului Siderurgic Galați va crește în următoarele trei luni, de trei ori, traficul la mărfurile analizate, în condițiile în care pe primele 7 luni a fost o tendință permanentă de reducere a cantităților din partea acestora fără un preaviz sau o consultare a celor care până acum au contribuit la realizarea beneficiilor acestui combinat“, ne-au declarat reprezentanții ACN.

Diminuare drastică a traficului CFR Marfă
Și CFR Marfă a fost afectată de restrângearea activității la combinatele deținute de ArcelorMittal în România, la Galați, Hunedoara, Iași și Roman. „Transporturile de minereu și zgură au scăzut cu 92% în perioada ianuarie-mai 2009, față de aceeași perioadă a anului 2008, transporturile de metale comune au înregistrat o diminuare cu 66%, iar transportul de cărbune a înregistrat o scădere totală de aproximativ 27%“, au declarat, pentru ziarul „Curentul“, reprezentanții Ministerului Transporturilor.

Istoria unei privatizări complicate și controversate

Combinatul Siderurgic Sidex Galați a fost privatizat în 2001, pachetul majoritar de 702.732.576 acțiuni fiind preluat de la stat de compania LNM Holdings NV (acum ArcelorMittal), aparținând omului de afaceri britanic de origine indiană Lakshmi Mittal la prețul de 70.273.257,60 USD, adică 0,10 USD pe acțiune.
În realitate, însă, nici această sumă nu a fost achitată integral, căci un proces pe care Sidex l-a avut cu una dintre firmele-căpușă înainte de privatizare a fost pierdut ulterior, ceea ce a obligat statul român să returneze către noul proprietar nu mai puțin de 25 milioane de dolari. Așadar, Sidex s-a vândut pe aproximativ 50 de milioane de dolari.
Deși combinatul de la Dunăre era o unitate de top în siderurgia mondială, Guvrenul Năstase nu a scăpat niciun prilej să numescă Sidexul „morman de fiare vechi“ sau „energofag“. De fiecare dată era adus în discuție faptul că, la acel moment, combinatul datora statului un miliard de dolari (datorie care a fost ștearsă). Totodată, deși ar fi trebuit să încerce să vândă uzinele la un preț cât mai bun, autoritățile spuneau că Sidexul înregistrează pierderi de 1 milion de dolari/zi.
Printre cei care se întreceau în astfel de declarații, ministrul Industriei și Resurselor, Dan Ion Popescu, și șeful APAPS (actualul AVAS), Tiberiu Ovidiu Mușetescu, au făcut parte și din Comisia de privatizare a combinatului.
Combinatul gălățean a fost trambulina care l-a ajutat Lakshmi Mittal, patronul Mittal Steel, cvasinecunoscut până să pună mâna pe Sidex, să devină în 2007 al patrulea bogătaș al planetei, cu o avere de 45 miliarde dolari, fiind inclus în clasamentul celor mai influenți 100 de oameni din lume, alcătuit de revista „Forbes“.
Astfel, dacă în 2001, înainte de „cumpărarea“ Sidex, Lakshmi Mittal era pe locul 327, cu o avere de 1,4 miliarde dolari, pe 27.02.2003 deja urcase 150 de locuri, până pe locul 177, cu o avere de 2,2 miliarde dolari. În 2004, ascensiunea continuă și afaceristul indian urcă alte 105 locuri, până pe 62, cu o avere de 6,2 miliarde dolari. În 2005 era deja pe locul 3, cu o avere de 25 miliarde dolari, după un salt de alte 59 de locuri.

Profit maxim, investiții minime

La patru ani de la privatizare, Mittal Steel Galați (fostul Sidex) a devenit cea mai mare companie privată din România. Afacerile combinatului au crescut în fiecare an – de la 880 milioane de dolari în 2001, la 1,28 miliarde dolari în 2003 și la 2,1 miliarde dolari în 2004. Astfel, în 2004, Mittal Steel Galați înregistra un profit de peste 450 milioane de dolari.
Profitabilizarea combinatului nu s-a făcut, însă, prin investiții, ci prin „dezcăpușare“, explicau analiștii. Tranzacțiile bazate pe barter au fost eliminate complet, imediat după privatizare. S-au creat relații de afaceri directe cu toți marii consumatori de oțel din România, iar la nivel internațional compania a beneficiat de rețeaua grupului.
Totodată, a explodat și cererea de oțel pe piața mondială, prețul pe tonă sărind în 2004 de la 200 dolari, la 600 dolari.  Producția combinatului a crescut din momentul privatizării, de la 3,7 milioane de tone, în 2001, la aproape cinci milioane de tone, în 2004.
Dacă la capitolul investiții Mittal Steel nu a făcut mai nimic, „rezultatele“ în domeniul disponibilizărilor au fost notabile. În momentul privatizării, combinatul gălățean avea circa 33.000 de angajați. În mai 2009, numărul de muncitori ajunsese la 11.700, după valuri succesive de autodisponibilizare, în care angajații au fost încurajați să renunțe la locurile de muncă în schimbul unor plăți compensatorii. Numărul de salariați s-a redus și mai mult după plecarea celor 1.400 de muncitori din Uzina CocsoChimică.
Potrivit companiei, capacitatea a fost închisă în iunie, din cauza scăderii comenzilor și a diminuării producției. După oprirea bateriilor de cocsficare, cocsul este importat de la o unitate ArcelorMittal din Polonia. Managementul de la Galați a precizat că, după depășirea crizei, ar putea fi repusă în funcțiune Bateria de Cocsificare nr. 1. Acest lucru presupune, însă, ridicarea unei noi baterii deoarece, într-un combinat cu flux integrat cum este cel de la Galați, o baterie de cocsificare care este oprită nu mai poate fi repornită niciodată. Ea este distrusă și reconstruită.

Lipsă de transparență
Contractul de privatizare a Sidex nu a fost desecretizat nici până în ziua de azi, în ciuda presiunilor făcute de o serie de oameni politici sau de sindicaliștii din siderurgie. Nu se știe cu precizie dacă, în baza contractului de privatizare, ArcelorMittal avea voie să închidă Uzina Cocsochimică. De altfel, reprezentanții Ministerului Economiei s-au arătat surprinși de oprirea bateriilor de cocsficare. Mai mult, în luna iunie Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a trimis o comisie de control la Galați, pentru a analiza îndeplinirea obligațiilor post-privatizare, precizând că, în funcție de concluziile acestei comisii, se va analiza posibilitatea încheierii unui act adițional la contractul de privatizare. Președintele AVAS, Mircea Ursache, declara că Autoritatea va impune ArcelorMittal respectarea a două condiții: volumul investițiilor asumate inițial să rămână neschimbat și destinația investițiilor să rămână neschimbată.
În ceea ce privește desecretizarea contractului de privatizare, Ursache a spus că acest lucru nu este posibil, deoarece este necesar acordul ambelor părți.

PSD și PNL, împotriva anchetei
Cea mai recentă încercare de a face lumină în complicata privatizare a combinatului gălățean a fost blocată de alianța PSD+PNL. La sfârșitul lunii iunie, deputații social-democrați împreună cu cei liberali au votat împotriva propunerii PD-L de înființare a unei comisii de anchetă pentru privatizarea Sidex. Scopul comisiei parlamentare de anchetă era de a verifica modul în care a fost privatizat SC Sidex SA și de a verifica dacă reprezentanții ArcelorMittal au îndeplinit clauzele contractului de privatizare.
„N-am reușit să vedem clauzele acestui contract, care este obligația cumpărătorului, având în vedere marile facilități pe care le-a avut Mittal Steel. Să vedem dacă prin clauzele acestui contract există un risc ca acest combinat să fie închis.
Motivul principal este să vedem contractul, dacă s-au respectat clauzele contractuale din punct de vedere social, al modernizării“, explică democrat-liberalul Mircea Toader.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.