România intră într-o nouă etapă a crizei politice, termenul constituțional de 60 de zile prevăzut de articolul 89 din Constituție expirând pe 21 august, după ce Parlamentul nu a reușit să învestească un nou Guvern. Din acest moment, una dintre principalele bariere temporale pentru declanșarea procedurii de dizolvare a Parlamentului a fost depășită.
Asta nu înseamnă însă că Parlamentul este dizolvat sau că președintele îl poate dizolva automat. Constituția impune mai multe condiții cumulative, dar, pentru prima dată în această criză politică, șeful statului are la dispoziție această posibilitate constituțională, dacă și celelalte condiții sunt îndeplinite.
Cele 60 de zile au expirat
Articolul 89 din Constituție stabilește că președintele României poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
În actuala criză, prima solicitare efectivă de învestitură a fost cea depusă de Adrian Veștea. Acesta fusese desemnat premier de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie, iar pe 21 iunie a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare.
Pe 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins, cabinetul primind 189 de voturi favorabile, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233.
De la această primă solicitare a început să curgă termenul constituțional, iar cele 60 de zile s-au împlinit pe 21 august.
Dar președintele nu poate dizolva Parlamentul doar pentru că au trecut cele 60 de zile
Articolul 89 nu spune că, după 60 de zile, președintele este obligat sau chiar automat autorizat să dizolve Parlamentul. Textul constituțional folosește verbul „poate” și stabilește mai multe condiții.
Una dintre ele este îndeplinită acum: au trecut cele 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
A doua condiție este însă esențială: Parlamentul trebuie să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură, până în prezent, fiind o singură solicitare: Guvernul Veștea .
Prin urmare, pentru ca scenariul dizolvării Parlamentului să devină efectiv posibil, mai este nevoie de respingerea unei a doua solicitări de învestitură.
Cu alte cuvinte, de acum înainte, o nouă respingere a unui Guvern poate schimba radical situația politică.
De ce este importantă această diferență
Până acum, scenariul anticipatelor era mai degrabă unul teoretic. România nu a avut, după 1989, alegeri parlamentare anticipate, iar procedura prevăzută de Constituție este una dificilă.
Acum însă, după expirarea celor 60 de zile, președintele are o pârghie suplimentară în negocierile pentru formarea Guvernului.
Parlamentarii știu că o eventuală respingere a unei noi formule guvernamentale poate deschide drumul către dizolvarea Parlamentului și, implicit, către alegeri înainte de termen.
În acest context, următoarea solicitare de învestitură devine extrem de importantă. Un vot împotriva unui nou Guvern nu ar mai avea doar consecința continuării crizei politice, ci ar putea deveni pasul care îndeplinește și ultima condiție necesară pentru ca președintele să poată lua în calcul dizolvarea Legislativului.
O nouă presiune asupra partidelor
Din punct de vedere politic, momentul este unul important deoarece partidele parlamentare intră într-o zonă în care fiecare vot poate avea consecințe mult mai mari. Dacă o nouă propunere de Guvern va fi respinsă, președintele Nicușor Dan va avea, în principiu, toate condițiile temporale și procedurale necesare pentru a analiza scenariul anticipatelor, cu respectarea procedurii constituționale.
Parlamentarii se află astfel în fața unei alegeri complicate: fie se ajunge la un compromis pentru formarea unui Guvern, fie blocajul poate împinge România către alegeri parlamentare anticipate, iar PNL, PSD și USR nu se simt prea confortabil.
Nu înseamnă că Parlamentul a fost dizolvat, nu înseamnă nici că alegerile anticipate sunt deja convocate, ci înseamnă însă că a expirat ultima piedică temporală prevăzută de articolul 89. Dacă Parlamentul va respinge și a doua solicitare de învestitură, președintele va avea, pentru prima dată în această criză, posibilitatea constituțională efectivă de a alege între continuarea negocierilor și deschiderea drumului către dizolvarea Legislativului, iar această posibilitate schimbă radical raportul de forțe dintre Cotroceni și Parlament.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
Poate și alegeri în sector în capitală. Că guvern demis n-are competență.