Acasă Actualitate Băsescu propune reformarea din temelii a României

Băsescu propune reformarea din temelii a României

DISTRIBUIȚI

Cel mai ambițios proiect legislativ după Revoluție:

Dincolo de toate dezbaterile televizate și de politizarea acestui eveniment, președintele Traian Băsescu a propus ieri cel mai îndrăzneț proiect de reformă constituțională din ultimii 20 de ani, fenomen care s-ar putea înscrie în tradiția reactualizării legii supreme, veche în țara noastră de circa un secol și jumătate. Noile modificări aduc atingere tuturor domeniilor importante și pot fi catalogate drept cea mai mare reformă politico-economico-administrativă din istoria de după ‘89 a țării noastre. În expunerea sa de ieri după-amiază, președintele a declarat că există trei motive care au stat la baza propunerilor sale de modificare a Constituției. Printre acestea se numără rezultatul referendumului din 2009 prin care 80% dintre romåni s-au declarat pentru un Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. De asemenea, Traian Băsescu a spus că experiența din cele două mandate a fost hotăråtoare în constituirea noului proiect de revizuire, iar ultima modificare a legii supreme a avut loc în 2003 și corespundea unor exigențe de dinainte de intrarea Romåniei în NATO (2004) și în Uniunea Europeană (2007). Acesta a mai declarat că intenționează să solicite o prezență a sa în Parlament, în a treia decadă a lunii iunie, legat de proiectul de revizuire a Constituției, el menționånd că acesta ar putea fi transmis Legislativului între 20 și 30 iunie. Președintele Traian Băsescu a afirmat ieri că o revizuire a Constituției nu poate viza mandatul său, dar a adăugat că aceasta nu înseamnă că „într-o negociere cu partidele politice“ n-ar putea ajunge „la o concluzie“ dacă se va intra „într-o intenție de suprapunere a unor alegeri“.
„Foarte mulți sunt tentați să vorbească de interesul meu personal. Nu, o revizuire a Constituției nu poate viza mandatul meu, mandatul meu nu e vizat de această revizuire, ceea ce nu înseamnă că într-o negociere cu partidele politice n-aș putea ajunge la o concluzie dacă vom intra și în termenii de funcționare ai președintelui sau într-o intenție de suprapunere a unor alegeri ca să nu mai fim în fiecare zi, în fiecare an în tot soiul de alegeri. Deci nu e o abordare parti-prix, eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituții“, a explicat Băsescu. Totodată, Curtea Constituțională nu va mai avea doar rol consultativ în procedura de suspendare din funcție a președintelui, un aviz negativ al acestui for ducând la întreruperea procedurii, rezultă din proiectul de revizuire a Constituției trimis de șeful statului Consiliului Legislativ.

Reformarea clasei politice

Pe lângă reducerea numărului parlamentarilor la 300 și adoptarea unui Parlament unicameral, noile modificări vin să împrospăteze peisajul politic. Astfel, punctul de vedere al Parlamentului asupra inițierii referendumului de către președinte se exprimă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitare, consultarea Legislativului fiind considerată îndeplinită dacă nu se respectă acest termen, potrivit proiectului de modificare a Constituției. Conform articolului 90 din proiect, alineat (1), Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. „(2) Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra inițierii referendumului de către Președintele României se exprimă, printr-o hotărâre adoptată de Parlament, cu votul majorității membrilor prezenți, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui. (4) Dacă hotărârea Parlamentului nu este adoptată în termenul prevăzut la alineatul (3), procedura de consultare a Parlamentului se consideră îndeplinită, iar Președintele României poate emite decretul privind organizarea referendumului“, se mai arată în articolul 90 al proiectului. De asemenea, Parlamentul unicameral va dezbate și vota în plen proiectele de legi în două lecturi succesive, la cel puțin 30 de zile distanță, prevede proiectul de lege privind revizuirea Constituției. Noul proiect de Constituție, trimis spre avizare Consiliului Legislativ, prevede că președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile, iar nu 60 cum e în prezent, de la prima solicitare. Textul integral al articolului 89 stipulează că, după consultarea președintelui Parlamentului și liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile, iar nu 60 cum e în prezent, de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Guvern în limite prestabilite

Noul proiect prevede și o schimbare a unora dintre prerogativele Executivului. Guvernul își va putea angaja răspunderea în Parlament o singură dată într-o sesiune parlamentară asupra unui proiect de lege, a unui program sau a unei declarații de politică generală. Astfel, angajarea răspunderii va fi limitată la o singură opțiune în cadrul unei sesiuni parlamentare, în condițiile în care în actuala formă a legii fundamentale această posibilitate a Guvernului nu este limitată. Totuși, Guvernul își va putea angaja răspunderea pe Legea bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale, acțiune care nu este limitată conform prevederii anterioare, fiind exceptată calculului numărului de angajări de răspundere. În actuala formă a Constituției, Guvernul nu își poate angaja răspunderea asupra bugetului de stat și al asigurărilor sociale. Totodată, propunerea primului-ministru de revocare și de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea președintelui, potrivit proiectului legii de revizuire a Constituției. În acest sens, este propusă introducerea unui alineat 2, indice 1, la articolul 85 privind „Numirea Guvernului“. De asemenea, prevederea din Constituția actuală potrivit căreia numai Parlamentul și președintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului a fost abrogată în proiectul de revizuire postat de Președinție, urmând ca răspunderea penală a miniștrilor să fie stabilită prin lege organică.

Parlamentarii pot fi reținuți fără aviz

Poate cel mai important domeniu este cel de reformare a justiției, zona sensibilă definitorie pentru procesul democrației din România, acolo unde corupția s-a intersectat deseori cu actul de justiție. „Percheziția, reținerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului“, conform proiectului de lege de revizuire a legii supreme, se arată în noul proiect. La articolul privind imunitatea parlamentară se stipulează că „parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului“. „Urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție“, mai prevede același articol.

Instanțele judecătorești, în colimator

Faptul că unele hotărâri ale CC sunt neluate în considerare de diverse instanțe, a mai spus Băsescu, generează haos. O lege declarată constituțională de CC nu poate fi pusă sub semnul întrebării de o instanță din țară. „Aceste lucruri se petrec, iar răspunderea magistraților pentru încălcarea hotărârilor CC trebuie precizată în Constituție. Nu dau exemple, dar justiția trebuie să se supună Constituției“, a declarat Băsescu. „Până acum Constituția îi făcea responsabili pe magistrați pentru neglijență și rea credință. Dar de ce să nu fii responsabil dacă ești incompetent sau corupt? Dacă se aprobă, va fi unul dintre motoarele de bună funcționare din Romånia“, a adăugat șeful statului. De asemenea, președintele a adus în discuție și o nouă reorganizare a CSM-ului. Așadar, se prevede mărirea numărului de reprezentanți ai societății civile de la doi la șase, alături de cinci procurori, cinci judecători. De asemenea, CSM-ul va trebui să dea vot deschis pentru numiri la Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, instanțele nu vor mai putea să spună dacă mărirea TVA a fost corectă sau dacă introducerea unei taxe a fost corectă. „Problema fiscalității este o problema strictă a Guvernului și a Parlamentului. Guvernul propune, Parlamentul aprobă. Justiția nu poate face politica fiscală a statului“, a conchis Băsescu.

Măsuri economice

Proiectul conține și o serie de măsuri în domeniul economic. Așadar, deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăși 60% din PIB. Pe de altă parte, potrivit alineatului 2, „împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investițiilor“.
La același articol, 138 (prim), se prevăd și excepțiile: „în cazul producerii unor catastrofe naturale sau ivirii unor situații excepționale cu impact negativ asupra finanțelor publice, valorile maxime prevăzute la alineatul 1 pot fi depășite, cu acordul majorității membrilor Parlamentului, numai dacă depășirea poate fi compensată în maximum trei ani (alineat 3 – n.r.)“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.