Unii fac și alții trag, așa s-a întâmplat și în cazul unei cliente a Băncii Transilvania care a dat în judecată Biroul de Credit pentru că nu a putut contracta un împrumut. Problema e că răspunderea pentru caracterul corect și real al informațiilor transmise către Biroul de Credit revine în mod exclusiv băncilor. Astfel, radierea de pe lista neagră a datornicilor trebuie solicitată băncii cu care s-a încheiat contractul de creditare. "Chemarea în judecată a Biroului de Credit este absolut nejustificată și, ca orice demers similar împotriva Biroului de Credit, nu va însemna decât pierdere de bani și de timp", a declarat directorul general al Biroului de Credit, Șerban Epure.
În ultima vreme tot mai mulți români se plâng că, deși nu au restanțe la credite, au ajuns în baza de date a Biroului de Credit, motiv pentru care băncile refuză să le acorde credite.
Puțini știu, însă, că lista neagră a rău-platnicilor nu poate fi corectată decât de băncile sau instituțiile financiare care au trimis informațiile eronate.
"Conform mecanismului de funcționare și al Contractului de Participare în Sistemul Biroului de Credit, răspunderea pentru caracterul complet, corect și real al informațiilor transmise către Biroul de Credit revine în mod exclusiv băncilor. Biroul de Credit nu are dreptul de a modifica datele transmise de bănci, drept care revine numai băncii care a transmis datele respective.
Același mesaj însoțește și eliberarea Situației Înscrierii datelor personale pe care ne-o solicită persoanele fizice", a declarat pentru "Curentul" directorul general al Biroului de Credit, Șerban Epure.
Astfel, pentru cei care au ajuns pe lista datornicilor, singura șansă de a fi șterși din baza de date a Biroului de Credit este să solicite acest lucru băncii cu care a încheiat respectivul contract de creditare și care a transmis respectivele informații. Banca este singura în măsură să judece situația respectivă și să facă modificări, în situațiile pe care le consideră justificate.
"Chemarea în judecată a Biroului de Credit este absolut nejustificată și, ca orice demers similar împotriva Biroului de Credit, nu va însemna decât pierdere de bani (pentru onorariile avocațiale) și de timp", a declarat Epure, referitor la informațiile apărute în presă, potrivit cărora, Biroul a fost dat în judecată de o bucureșteancă, clientă a Băncii Transilvania, care nu a putut accesa un credit bancar întrucât figura pe lista rău-platnicilor datorită unor împrejurări mai mult decât discutabile. În acest moment, 28 de bănci și nouă IFN-uri raportează Biroului de Credit informații despre clienții rău-platnici.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
