Boc: Piețele internaționale confirmă situația economică bună a României

Romånia stă bine în ceea ce privește nivelul datoriei publice în PIB, dar trebuie să rămånă extrem de precaută și să respingă orice fel de politică ce ar dezechilibra bugetul, a declarat, ieri, premierul Emil Boc, adăugånd că spune acest lucru în contextul în care „Agenția de rating Standard & Poor’s a retrogradat ratingul de țară al Americii și nici în Europa apele nu sunt încă liniștite“.
Boc a explicat că nu ne putem întinde mai mult decåt ne este plapuma și a atenționat că recuperarea salarială este condiționată de limitarea angajărilor în sectorul public, înregistrarea unei creșteri economice de cel puțin 3,5% anul viitor și încadrarea într-un deficit bugetar de 3%.
„România are, la șase luni în 2011, un nivel al datoriei publice de 31,4% din PIB, deci stăm bine la acest capitol, dar suntem încă departe de a ne bucura. Doar trei țări din UE au un nivel al datoriei publice în PIB mai scăzut decât România. Este vorba de Luxemburg, Estonia și Bulgaria. Spun asta în contextul în care am menționat faptul că suntem încă departe de a ne bucura și a ne considera feriți de orice pericole“, a declarat premierul, ieri, într-o videoconferință susținută cu prefecții. El a amintit că  majoritatea țărilor europene au un grad mare de îndatorare, peste criteriul de la Maastricht (max. 60% din PIB): Grecia – cu 158% datorie în PIB, Italia – 120%, Irlanda – 112%, Portugalia – 102%, Belgia – 97%, Franța – 85%, Marea Britanie – 84%
Boc a spus că, prin reformele făcute anul trecut, România și-a asigurat avantajul de a nu fi într-o situația extrem de dificilă, dar are nevoie să își consolideze stabilitatea economică.

Prima de risc, cu 25% mai mică

„Acum, cum stăm noi în acest context internațional? Piețele internaționale confirmă situația economică mai bună a României, astăzi, în comparație cu 2010, și mai bună chiar și cu unele state din Uniunea Europeană, precum Grecia, Italia, Portugalia, Spania sau Irlanda, care se confruntă acum cu o criză a datoriilor suverane. La începutul lunii august, prima de risc a României este cu aproximativ 25% mai mică față de aceeași perioadă a anului anterior. Cu cât această primă de risc este mai mică, cu atât țara este mai sigură pentru investitori. Este un indicator de percepție, care arată că România a câștigat în ultimul an încrederea piețelor internaționale“, a explicat premierul.
Boc a arătat că, în ceea ce privește salariile, precauția trebuie să fie maximă și că recuperarea salarială este condiționată de limitarea angajărilor în sectorul public, înregistrarea unei creșteri economice de cel puțin 3,5% anul viitor și încadrarea într-un deficit bugetar de 3%.
„Că astăzi suntem în situația de ne putea finanța deficitul, de a avea o situație mai bună decât alte țări din UE se datorează în primul rând românilor, iar noi, politicienii, n-avem voie să mai repetăm greșelile trecutului, în special ale anului 2008, și politicile populiste de atunci, pentru că acele greșeli se plătesc cu mult amar și cu multă greutate de către fiecare român. Acum, în 2012, va trebui să avem un deficit de 3%. De ce? Pentru că în 2008 Guvernul Tăriceanu ne-a lăsat un deficit de 5,4% ce a declanșat din partea Comisiei Europene procedura de deficit execesiv și România este obligată de UE să revină în 2012 la 3%. Vreau să știți că nu este un lucru ușor“, a spus Boc.
Premierul a explicat că în 2011 cheltuielile cu personalul nu trebuie să depășească 7,5% din PIB, iar anul viitor 7,2% din PIB. Încadrarea în acest plafon înseamnă că în continuare, în 2012, România trebuie să continue politica de a ocupa doar un singur post vacant din șapte, pentru a putea începe din 2012 recuperarea salarială și a ajunge încetul cu încetul la salariile dinainte de tăiere, a spus Boc.
Pe lângă limitarea angajărilor, recuperările salariale ale bugetarilor sunt condiționate de asigurarea unei creșterii economice de minim 3,5% în 2012 și a unui deficit de 3%.

Evaziunea nu ia vacanță

Premierul le-a cerut prefecților și șefilor inspectoratelor de inspecția muncii să intensifice acțiunile de combatere a evaziunii fiscale și muncii la negru și să dea semnalul că demersul lor nu e „o acțiune de vară“, arătând că în perioada 1 mai-4 august au fost încheiate 821.692 contracte de muncă, dar au și încetat 162.480 astfel de contracte.
Boc a arătat că cele peste 160.000 contracte de muncă au încetat deoarece patronii le-au încheiat pe perioadă determinată, așteptând „să treacă valul acțiunilor de control“ împotriva evaziunii fiscale și muncii la negru.
Din totalul celor 821.692 contracte nou încheiate, 65,9% sunt pe perioadă nedeterminată.
„Este un prin semnal de alarmă pe care îl dau către prefecți și șefii inspecției muncii, să intensifice controalele împotriva evaziunii fiscale și muncii la negru“, a spus Boc.
Potrivit datelor prezentate de premier, numărul total al contractelor de muncă active se ridică, la 4 august, la 6.406.908 acte, dintre care 93,2% pe perioadă nedeterminată.
Șeful Guvernului i-a anunțat pe prefecți că periodic vor fi comunicate, direct sau indirect, date privind realizarea programului de guvernare și prioritățile Cabinetului.
La videoconferința de duminică nu au participat toți prefecții, nouă dintre aceștia și un subprefect fiind în concediu.