Judetul Braila este cel mai slab impadurit judet din tara. Din cauza lipsei padurilor, solurile arabile se degradeaza in ritm accelerat. Daca nu se creeaza cat mai repede perdele de protectie, desertificarea Brailei va deveni un fenomen de neoprit.
Braila este cel mai slab impadurit judet din tara. Cu doar 20.652 hectare de paduri, la o suprafata arabila de 395.870 ha, procentul de impadurire al Brailei este mai mic de 4%, ceea ce este extrem de putin, daca se tine cont ca in Romania acest procent este de 28%, iar in Europa ajunge pana la 35%. Marele pericol generat de actuala situatie consta in faptul ca, in lipsa protectiei oferite de uzina vie, care este un trup de padure, terenurile agricole din zona au inceput sa se degradeze intr-un ritm destul de accelerat. Fenomenul este denumit de catre specialisti -desertificare-. Un cuvant care – trebuie sa recunoastem – este in masura sa ne dea fiori, facandu-ne sa ne imaginam ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, campiile brailene, altadata atat de manoase, s-ar putea transforma intr-un tinut arid si neprimitor, o mica Sahara a mileniului III.
Mii de hectare pe care nu se mai poate practica agricultura
-Desertificarea este un fenomen in continua crestere, pentru a carui stopare e nevoie de masuri urgente-, ne-a declarat Gheorghe Voicu, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) Braila. Directia a identificat, in ultimii ani, mii de hectare pe care nu se mai poate practica agricultura, solurile respective fiind catalogate cu gradele IV sau V de fertilitate.
Din suprafetele fostelor IAS, mici deserturi se gasesc in Insula Mare – 500 ha, la Dudesti – 200 ha, Faurei – 600 ha, Insuratei – 200 ha, Stancuta – 300 ha, Tichilesti – 400 ha, Vadeni – 57 ha si Gropeni – 100 ha.
Pe pamanturile detinute de agricultori particulari sau consilii locale, la nivelul fiecarei comune exista intre cinci si 30 ha cu soluri degradate. Mai rau este ca terenuri, care odinioara erau fertile, dau cu fiecare an care trece, recolte tot mai slabe.
Specialistii sunt de parere ca s-a ajuns aici din cauza distrugerii perdelelor de protectie – acele palcuri de padure care aveau darul de a se opune vanturilor uscate de vara sau a crivatului, care nu lasa zapada sa se aseze compact, si de a pastra umezeala din atmosfera.
Braila a dispus, la un moment dat, de multe astfel de padurici care au fost taiate, insa, in goana regimului comunist de a mari suprafetele arabile. Din aceleasi considerente, a fost distrusa si vechea Balta a Brailei, prin indiguirea care a dus la formarea actualei Insulei Mari, fapt ce a insemnat o adevarata mutilare a ecosistemului local.
-Vom face un studiu pentru a vedea ce influente a avut asupra mediului disparitia Baltii Brailei-, ne-a spus directorul Directiei Agricole, care pledeaza de multi ani pentru infiintarea de paduri pe solurile improprii agriculturii.
-Macar daca s-ar planta copaci de-a lungul canalelor de irigatii, am face un pas important impotriva desertificarii-, ne-a mai declarat Gheorghe Voicu.
Banii pentru impadurire se gasesc cu mare greutate
Deocamdata, impadurirea si crearea perdelelor de protectie inainteaza destul de greu. DGAIA a facut demersuri repetate la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) pentru ca 2.309 ha de soluri degradate, ale fostelor IAS, sa fie transferate de la Agentia Domeniilor Statului la Regia Nationala a Padurilor -Romsilva-, pentru a beneficia de fonduri speciale pentru impadurire.
Pana una-alta, s-a dat autorizatie de transfer doar pentru 732 ha, din care pot fi folosite in scopuri forestiere numai 534 ha, restul reprezentand terenuri ce au fost deja returnate fostilor proprietari, in baza Legii Lupu.
La nivelul Consiliilor Locale, DGAIA a identificat 1.654 ha improprii agriculturii, din care s-a primit aprobare de impadurire doar pentru 861 ha, de la MAAP. Pentru diferenta de suprafata, Consiliile Locale nu au pregatit, inca, proiectul tehnico-economic prevazut de lege. Acest proiect, care arata exact in ce stare se afla solul si ce specii de copaci se pot planta, costa in jur de 1,5 milioane lei/ha si trebuie intocmit de firme autorizate de MAAP. Multi primari se plang, insa, ca nu au bani la buget pentru asemenea proiecte.
-Dom*le, noi prapadim lunar sute de milioane de lei ca ajutoare sociale pentru niste tigani care n-au muncit in viata lor. De unde sa mai luam fonduri pentru proiecte de impadurire-, s-a plans viceprimarul unei comune brailene, cand cei de la Directia Agricola i-au atras atentia ca, din cauza intarzierii intocmirii proiectului, localitatea sa risca sa nu mai primeasca ajutoare de la Guvern pentru crearea unei perdele de protectie.
In 2002, autoritatile brailene spera sa impadureasca cel putin 1.047 ha. -Cu finantare de la bugetul statului, din fondul de ameliorare a fondurilor forestiere, constituit conform Legii nr. 18/1991, si din fondul de conservare si regenerare a padurilor constituit conform Codului Silvic (Legii nr. 26/1996), in anul 2002 urmeaza a se impaduri o suprafata de 755 ha-, ne-a informat ing. Mihaela Eneschi, din cadrul Directiei Silvice Slobozia. Anul trecut s-au avut in vedere 317 ha, dar nu s-a reusit plantarea de puieti decat pe 187 ha.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
