Pentru a patra lună consecutiv, premierul Marcel Ciolacu ignoră obligația ce-i revine prin legea privind responsabilitatea fiscală deși nu pierde nicio ocazie de a arunca disprețuitor asupra mediului de afaceri eticheta de evazioniști.
Ciolacu întâiul evazionist al țării
Conform celui mai recent Dicționar al Academiei Române, evaziune înseamnă sustragere de la o situație, de la o solicitare, abandonare a unui mediu, a unei situații, sustragere de la a-și preciza atitudinea, în timp ce evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la obligațiile fiscale. Ciolacu încalcă în formă continuată obligațiile fiscale ce-i revin prin legea responsabilității fiscale, de la 01 iulie 2024 trebuind deja să fie aplicate măsuri concrete de înghețare a cheltuielilor cel puțin cu salariile plătite din fonduri publice.
În contra legii, Ciolacu a majorat salariul minim ceea ce va genera o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor care sunt calculate în funcție de acesta.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei, de la 845,098 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%, de la 51,6% în martie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 8 iulie 2024).
Ciolacu a crescut salariile bugetarilor deși era obligat să le înghețe
Conform articolului 13 din Legea 69/2010, „dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.”
