Realitatea tehnică este cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen, însă, "din păcate" nu și cea politică, în acest context apărarea cu "fruntea sus" a unei poziții "în care crede" fiind o atitudine "demnă", a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, comisarul european Dacian Cioloș.
"Cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen este realitatea tehnică. Nu și cea politică, din păcate. Pe fond, România si-a respectat obligațiile în legătura cu pregătirea aderării la Schengen. Poziția sa demnă în aceasta privință este, deci, una bazată pe fapte și mă bucur că, atunci când este convinsă de dreptatea sa, România învață și să spună «nu», respectiv să își apere cu fruntea sus o poziție în care crede", a declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european.
Cioloș a mai spus că, dincolo de această atitudine, echilibrul poziției românești rămâne la fel de important, având în vedere că "statele membre ale Uniunii Europene sunt parteneri «în eternitate» ai României".
"La fel de important este și echilibrul poziției românești: statele membre ale Uniunii Europene sunt parteneri «în eternitate» ai României și orice diferență politică trebuie armonizată sau asumată cu toleranță și generozitate reciprocă", a subliniat Cioloș.
Comisarul european a mai spus că "România trebuie să continue să își susțină cu argumente tehnice cauza și este decizia sa dacă acceptă și o discuție mai largă în legătură cu criterii care depășesc acquis-ul Schengen", reamintind că "decizia de acceptare de noi state membre în spațiul Schengen se ia de către Consiliul Uniunii Europene în unanimitate", deci căutarea alianțelor este o soluție care "nu se pune câtă vreme un număr de state se opun".
Cioloș a remarcat că dreptul de liberă circulație al cetățenilor români în UE "doar cu buletinul" este o realitate și nu este afectat de statutul sau nu de stat Schengen al României, marii beneficiari ai Schengen-ului fiind, în fapt, "cetățenii statelor non-UE".
"Dreptul la libera circulație a românilor în Uniunea Europeană, doar cu buletinul, există deja și el nu este afectat de statutul de stat Schengen al României. Schengen înseamnă doar că nu se mai controlează actul de identitate la frontierele interne ale Uniunii și, în contrapartidă, se întărește controlul la frontierele externe. Cel mai mult beneficiază de Schengen cetățenii statelor non-UE care, odată intrați în Schengen, nu mai sunt controlați atunci când circulă în UE. Controlul pentru cetățenii UE la frontierele interne este o simplă formalitate. Mai mult, nu uitați că țări precum Marea Britanie nu sunt în Schengen, din proprie alegere. Un german care merge în Marea Britanie este controlat la frontiera britanică și asta nu înseamnă că nu are un drept sacrosanct la libera circulație în interiorul Uniunii, la fel ca un român astăzi", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cioloș spune că această nu este o interpretare de genul "strugurii sunt acri" și se declară nedumerit că "opinia publică și chiar clasa politica dramatizează excesiv această obligație a României".
"Nu vreau să credeți că spun că strugurii sunt acri: este util și important ca România să intre în Schengen, însă observ cu nedumerire că opinia publică și chiar clasa politică dramatizează excesiv această obligație a României, care e pusa pe un fel de picior de egalitate cu aderarea la UE din 2007", a mai spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european Dacian Cioloș.
