Cumetriile au fost, sunt și vor fi motorul care mișcă echipele din structurile statului român. Sunt incolore, pentru că sunt prezente fără excepție în toate guvernele, orice culoare ar avea acestea. Din nefericire, cumetriile au luat de mult locul profesionalismului și funcționează doar după principiul „o mână spală pe alta și împreună fața“. Un astfel de exemplu este cel al „clanului“ Țară. Directorul general al Companiei Naționale Aeroportul Internațional „Henri Coandă“ București (AIHCB), Gabriel Țară, și-a angajat toată familia (a uitat de bunică!) pe poziții-cheie, bineînțeles. Puși în fruntea unei vaci bune de muls, familia Țară a pus stăpânire pe Aeroportul Otopeni asemeni unei caracatițe.
Tablou de familie
Gabriel Țară este director general al AIHCB încă din 1996. Soția sa, Luminița Lazăr Țară, a fost director economic între 1994 și 2001. În prezent, aceasta este director economic la sucursala Romatsa din aeroport – Turnul de Control. Urmează în ordinea importanței, fiul celor doi, Andrei Lazăr Țară, angajat, evident, la AIHCB. Să nu uităm de vărul familiei, Vasile Suciu, șef Serviciu Aprovizionare. Urmează Tudor Bistreanu, director de siguranță și nașul ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. Tabloul prinde contur cu Violeta Cårstoveanu – director general adjunct economic, fostă casieriță la Administrația Financiară a sectorului 3. Aceasta l-a luat și pe soț, Ștefan Tonea, căruia i-a dat o poziție de director comercial. Ca imaginea să fie cåt mai colorată, intră în scenă și Tudor Jidav, actual director general adjunct tehnico-operațional, fost șofer. Iar exemplele de rudenii care și-au chemat alte rude pot continua.
Gard lung de 6 km și „lat“ de 21 milioane de euro
Sub pretextul că vor crește profitabilitatea activității AIHCB, „clanul“ Țară a încheiat contracte extrem de grase, în valoare de sute de milioane de euro, însă, cum era de așteptat, rezultatele au fost mult sub așteptări.
Un astfel de contract este cel încheiat cu firma israeliană de sisteme de securitate Magal Security Systems LTD, ce avea ca obiect construirea unui gard de securitate pe tot perimetrul aeroportului, de 21 km, potrivit unor surse oficiale. Contractul, denunțat la DNA, a fost parafat la 16 ianuarie 2003, în baza unei hotăråri a Consiliului de Administrație din 6 noiembrie 2002. Valoarea lucrărilor era de 15 milioane de euro. Termenul de finalizare era 16 ianuarie 2006. La aproape trei luni de la semnarea contractului, Magal Security Systems LTD a subcontractat unele lucrări, în valoare de 1,5 milioane de euro, firmei Magal Security Sisteme SRL, înființată cu o zi înainte. Termenul de finalizare era 31 decembrie 2004. Dar, surpriză! Firma a ridicat doar 6 km de gard, care a ajuns să coste, prin diferite artificii și acte adiționale, 21 milioane de euro. În aceste condiții, conducerea AIHCB, în speță Țară, vrea să semneze un alt contract, de data aceasta, de mentenanță, în valoare de 7 milioane de euro, pentru tot gardul. Care gard, nu se știe. Dar cui îi pasă? Că banii provin din sursele proprii ale aeroportului, prin colectarea de la pasageri a taxei de securitate.
Lucrări nefinalizate de 17 ani și milioane de euro aruncate
Un alt contract, de altfel dintre cele mai mari și mai vechi, a fost semnat la începutul anului 1992, prin hotărårea 94 a Consiliului de Administrație, cu firma Romairport. Contractul prevedea dezvoltarea și modernizarea aeroportului, iar proiectul a fost împărțit în trei faze de execuție, care însă nu au fost respectate. Termenele de finalizare s-au prelungit, iar sumele inițiale au fost umflate. Prima fază de dezvoltare a început în 1992, însă nici după 10 ani prima etapă a lucrărilor nu a fost încheiată. Primele două etape ale proiectului au costat, la momentul semnării contractului, 22 milioane de dolari (la cursul din 1992). Sumele de bani au fost suplimentate succesiv, ajungåndu-se la 45 de milioane de dolari. S-a aprobat faza a III-a și finalizarea fazei a II-a, la valoarea de 75 de milioane de euro. Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, Comitetul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor analizează majorarea sumei de 75 milioane de euro la 230 de milioane, printr-o hotăråre de guvern. Oare ce surprize ne va mai pregăti „clanul“ Țară?
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
