Liderul PD-L Iași, Dan Cârlan, a anunțat că va propune Biroului Permanent Județean al filialei să susțină candidatura Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Biroul Permanent Județean (BPJ) al PD-L Iași a votat vineri, în unanimitate, nominalizarea Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Mungiu-Pippidi este candidat unic al filialei, pedeliștii ieșeni nedesemnând nici un candidat de rezervă. Președinta Societății Academice Române a declarat că o eventuală candidatură a sa pentru Parlamentul European se va face exclusiv ca propunere venită din partea PD-L Iași. Alina Mungiu-Pippidi a condiționat candidatura sa de respectarea din partea PD-L a criteriilor de integritate ale Coaliției pentru un Parlament Curat. Cel care a propus-o pe „integra“ Mungiu, cunoscută în Iași pentru trecutul său comunist, este însă un personaj pe măsura Alinei Mungiu, cel puțin la fel de pătat.
Recent, Mungiu scria că Traian Băsescu a dezamăgit-o, comparându-l cu un primar sicilian, dar și cu Ceaușescu, adăugând că „Băsescu ar fi pe aproape de punctul în care liderii încep să se creadă providențiali și o binecuvântare de la Dumnezeu pentru poporul lor“. Dan Cârlan însă nu a „dezamăgit-o“, deși acesta a dansat, braț la braț, cu Iacubov în avalizările cu cântec din Moldova, deși același Cârlan este binecunoscut pe plan local pentru jonglerii financiare de răsunet. Prea-curatul Cârlan a fost acuzat că a înșelat o firmă turcă cu cecuri fără acoperire, a făcut credite girând cu bunuri pe care le-a închiriat apoi unei firme a rudelor sale, a emis bilete la ordin nule în valoare de 1.500.000 de dolari etc.
„Dalmațianul“ Cârlan – omis pe lista Coaliției (ne)curate a lui Mungiu
În 2004, Coaliția pentru un Parlament Curat, invocată de Mungiu, a înaintat conducerii Alianței DA o listă cu nu mai puțin de 21 de liberali și democrați care nu aveau ce căuta în parlament, deoarece nu îndeplineau criteriile de integritate care să le permită să aspire la un fotoliu de senator sau deputat. „Lista rușinii“ era, însă, incompletă lăsând pe dinafară numele unor persoane mai mult decât controversate pentru contraperformanțe politice sau afaceri dubioase. Cap de listă era chiar concetățeanul și susținătorul de azi al Alinei Mungiu, Dan Cârlan, care încălca mai multe criterii de integritate. Acesta este și traseist politic, el trecând de la PNL la PD înaintea alegerilor locale, și are și afaceri dubioase. Cu toate acestea, pe vremea când se ocupa cu „validarea morală“ a candidaților politici, Societatea Academică Română l-a omis pe Dan Cârlan de pe lista sa cu „dalmațieni“. Am căutat chiar în arhiva ziarului „Curentul“ și, pentru reîmprospătarea memoriei publice, punem la dispoziție o selecție de date care vin să demonstreze cât de „curat și uscat“ este Dan Cârlan.
Trecutul dubios al Cârlanului
Povestea lui Dan Cârlan începe în anii ’91 – ’92, când a demarat o afacere cu textile și confecții. La un moment dat, era înglodat în datorii și avea probleme cu fiscul. Sediul lui a luat foc într-un mod misterios și în incendiu au ars toate actele contabile. Datoria către stat nu a mai putut fi cuantificată, în schimb, Cârlan și-a încasat banii pentru despăgubire de la Asigurări. Cârlan a fost implicat și în finanțarea echipei de fotbal Politehnica Iași, în fotbal fiind remarcat printr-un imens scandal de corupție. Dacia Unirea Brăila era în luptă pentru promovarea în divizia A cu FC Bacău, echipa lui Sechelariu, Iacubov și Hrebenciuc. Cârlan a făcut un târg cu ei și s-a angajat „să-i ardă“ pe cei de la Brăila pentru o anumită sumă de bani. Cârlan i-a sunat pe cei din conducerea clubului de la Brăila și le-a propus ca la meciul de la Iași să facă un blat în urma căruia Poli ar fi cedat meciul pentru Brăila. Cei de la Brăila au mușcat și au fost de acord, urmând să-l contacteze pe Cârlan să-i dea banii. Cârlan s-a dus între timp la poliție și i-au înscenat președintelui de la Brăila intenția de mită. Echipa din Brăila a fost depunctată și a promovat FC Bacău. Imediat după lucrătură, Cârlan a obținut de la Bancorex un credit de peste 2 milioane USD, garantat de FPP II Moldova, unde jupân era Iacubov. Banii nu i-a mai restituit niciodată.
Mânării cu bilete la ordin
La FPP II Moldova se afla controversatul om de afaceri Corneliu Iacubov, devenit celebru pentru avalizările cu dedicație. Dan Cârlan a emis două bilete la ordin în valoare totală de 1,5 milioane de dolari. Cu ajutorul acestor bilete avalizate în 1996 de FPP-ul condus de Iacubov, Cârlan reușește să ia de la Bancorex un credit care, neachitat la timp, a generat o creanță totală de 2.116.761,52 de dolari. După fuga lui Iacubov din țară, în 1998, SIF Moldova (succesoarea FPP II Moldova) a contestat, pe calea opoziției la plată, cele două bilete la ordin emise de Dan Cârlan. În urma probatoriului administrat, Judecătoria Iași a dispus exonerarea de plată a SIF Moldova, ca urmare a constatării nulității biletelor la ordin. Nici măcar consultantul de prestigiu PriceWaterhouseCoopers, angajat de către AVAS, n-a mai reușit să găsească o soluție viabilă de recuperare a datoriei.
Afacerea cu Michael Nseir
Cârlan a schimbat firmele de la an la an, pentru a scăpa de datoriile la stat și de reversul țepelor date unor furnizori de materii prime. Pe una din firmele sale avea în patrimoniu o clădire, un teren și diverse utilaje. Toate au fost mutate de pe o firmă pe alta, chiar dacă erau puse sub sechestru de către Finanțe. Când a ieșit senator, a vândut clădirea și terenul lui Michael Nseir, „colonel“ de origine siriană. Acesta din urmă a cumpărat de la AVAS o fabrică, fiind ajutat chiar de către Cârlan. Fabrica nu se mai putea vinde, deoarece la o licitație precedentă câștigase o firmă care se afla în litigiu cu AVAS. Pentru intervenția lui Cârlan, arabul a cumpărat la suprapreț clădirea și terenul respectiv, 8 hectare de teren, șpaga fiind mascată în vânzare-cumpărare. Apoi, Nseir s-a apucat de dărâmat, a vândut terenul și a încasat peste 10 milioane. Nseir a fost implicat alături de băiatul lui Solcanu în devalizarea Terom, unde au fost băgați doi arabi la înaintare (de către Hrebenciuc). Michael Nseir a cumpărat de la ei mai multe hale și terenuri pe care a plătit oficial 10% din valoare și vreo 30-40% la negru. Nseir a cumpărat, astfel, mai bine de un sfert din terenurile Terom SA Iași, la preț de maidan. Pe nouă hectare de teren și două hale care se întindeau pe alte trei hectare, sirianul a plătit doar 1,7 milioane de euro. Afacerea a ridicat mari semne de întrebare deoarece activele cumpărate erau sub sechestru. Pentru a se putea vinde, procurorul, omul lui Solcanu, a ridicat pentru câteva zile sechestrul judiciar și halele au fost vândute. Prejudiciul adus a fost undeva la vreo 50 milioane de euro. Arabii lui Hrebenciuc au fugit din țară cu două zile înainte de emiterea mandatelor de arestare. Nseir a mai făcut și alte afaceri profitabile cu Dan Cârlan, de la care a cumpărat și terenul fostei fabrici de confecții Lynx, aflat în proprietatea familiei Cârlan. Și această afacere a lui Cârlan este legată de un alt mare scandal, o țeapă trasă unei societăți turcești.
Cecuri fără acoperire
În anul 2001, societatea Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a încheiat cu SC Lynx SRL Iași, reprezentată de Dan Cârlan, o convenție comercială pentru livrarea de mărfuri de către prima societate în folosul celei de-a doua. Numai că, așa cum au susținut Kamer Sahin și avocata Luana Pintilie, reprezentanții companiei turcești, Dan Cârlan „a intenționat de la bun început să nu plătească contravaloarea facturii“. Constatând că debitorul Lynx SRL nu-și respectă obligațiile de plată, păgubiții l-au convocat pe Cârlan, după trei ani în care acesta s-a tot fofilat, la sediul cabinetului de avocatură Luana Pintilie, pentru negocieri în vederea stingerii debitului de 33.500 de euro, reprezentând 27.500 de euro contravaloarea facturii și 6.000 euro, cheltuielile de judecată.
Acuzat de fals și înșelăciune
La 5.04.2002, Dan Cârlan a recunoscut debitul și a emis mai multe file de cec prin care a reeșalonat plata datoriei, dar oficialii Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS au avut parte de o surpriză de proporții: cecurile au fost refuzate la plată de către Banca Comercială Ion Țiriac (BCIT) SA din cauza lipsei disponibilităților de cont, ceea ce, conform art. 215 alin. 4 C.p. și art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea asupra cecului nr. 59/1934, constituie infracțiune. Compania Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a sesizat organele de poliție pentru a-l cerceta pe Dan Cârlan pentru comiterea infracțiunilor de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului, emitere a unui cec fără a avea disponibil în cont emiterea unui cec cu dată falsă și înșelăciune în convenții.
