Acasă Actualitate Conflictul de interese în privat, neconstituțional. Guvernul a refuzat să modifice Codul...

Conflictul de interese în privat, neconstituțional. Guvernul a refuzat să modifice Codul Penal

DISTRIBUIȚI

Așa cum am arătat în urmă cu câteva luni, AICI angajații de la privat și multinaționale riscau pușcăria pentru conflict de interese. Curtea Constituțională a dezincriminat astăzi infracțiunea de conflict de interese pentru mediul privat. Începând cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, în 01,02,2014 conflictul de interese a fost incriminat și la mediul privat în mod identic cu cel public. Adică orice act îndeplinea un angajat al oricărei persoane juridice (SRL,SA,PFA,SNC etc.) prin care o rudă de-a sa primea de exemplu un salariu sau o mărire de salariu sau un contract, sau bonuri de masă sau mașină de serviciu îi aducea acestuia o condamnare. Același lucru era valabil și pentru persoanele cu care acesta a colaborat în trecut. Evident că pentru mediul privat era o imbecilitate, în special pentru multitudinea de afaceri de familie sau pentru angajații care își schimbă locul de muncă la o firmă cu care actualul angajator avea relații comerciale: „fapta funcţionarului care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni”.

Ca să înțelegeți grozăvia acestei prevederi, conform KPMG afacerile de familie au o prezență puternică în Europa (peste 14 de milioane de afaceri de familie în UE) si asigură o mare parte din locurile de munca (peste 60 de milioane de locuri de muncă în sectorul privat, respectiv în medie 40-50% din toate locurile de muncă). 

Richard Perrin, Partener, Head of Advisory, KPMG in Romania, afirma ieri: “Barometrul Afacerilor de Familie Europene, lansat de KPMG si EFB arată că 41% dintre cei intervievați planifică o schimbare strategică pentru următoarele 12 luni. Este vorba despre introducerea în managementul întreprinderilor a unor membri de familie ce aparțin generației următoare (26% dintre respondenți)…” Acest lucru nu ar fi fost posibil în România din cauza Codului Penal.

 
A doua zi după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pe 2 februarie anul trecut, am trimis Ministrului Justiției o serie de întrebări prin care ceream lămuriri despre cum vor lucra firmele private pe viitor. După două săptămâni, Ministerul Justiției a catadicsit să ne răspundă că „nu are atribuţia legală de a emite interpretări ori îndrumări în legătură cu aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare de către instanţele judecătoreşti, alte autorităţi publice sau de către cetăţeni.”
În răspunsul oferit de MJ, „cu titlu informativ” ni s-a comunicat că „Reglementările cuprinse în Titlul V – Infracţiuni de corupţie şi de serviciu (art. 289-309) – din Partea specială a Codului penal (Legea nr. 286/2009) asigură şi transpunerea obligaţiilor care revin României în conformitate cu reglementările Uniunii Europene (menţionăm, cu titlu de exemplu, Decizia–cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei în sectorul privat, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr.192 din 31. 07. 2003) şi convenţiile internaţionale la care este parte (menţionăm, cu titlu de exemplu, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, şi Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată prin Legea nr. 27/2002) – aceste documente impun României să incrimineze şi corupţia în sectorul privat.”

Evident că acest răspuns era o minciună. Nicăieri în cele două Convenții invocate nu se face referire la infracțiuni de serviciu, cum este conflictul de interese și de aplicarea acestora la mediu privat, ci la cele de CORUPȚIE, cum NU este conflictul de interese.

Mai mult, lași fiind, Cazanciuc și Ponta nu au elaborat punctul de vedere solicitat în 03.06.2014 de SENAT la propunerea legislativă 531/2014 prin care se dezincrimina conflictul de interese la privat. Pur și simplu, nu s-a răspuns. Doar Consiliul legislativ a avizat pozitiv dezincriminarea.
Nu le-a păsat de mediu privat.
Nici lui Victor Ponta căruia i-am trimis aceleași întrebări anul trecut și nu a răspuns nici până azi, nici Alinei Gorghiu căreia i-am trimis aceleași întrebări anul trecut și mi-a răspuns drăgălașă că „mi-as dori sa va pot fi de ajutor. Din pacate, nu am disponibilitatea de timp si nici o asemenea vasta expertiza in dreptul penal de care ar fi nevoie pentru a putea interpreta spetele ridicate de dvs., extrem de concrete si complexe, carora cred ca un avocat specializat in drept penal ar putea sa le gaseasca raspunsul corect.”

Vă dați seama că Victor Ponta și Alina Gorghiu au făcut parte din Comisia parlamentară care a lucrat la aceste coduri împreună cu Alina Bica? Vă dați seama că oamenii ăștia elaborează legi cretine pe care noi trebuie să le respectăm cu sfințenie deși pare imposibil?

Un comerciant din Pătârlagele, județul Buzău a fost trimis în judecată pentru conflict de interese și s-a adresat Curții Constituționale.

„În ziua de 6 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.301 alin.(1) şi art.308 alin.(1) din Codul penal. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:

Art.301 alin.(1) din Codul penal: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Art.308 alin.(1) din Codul penal: „(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională. Curtea a reţinut că noţiunea de „raport comercial” nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut de art.23 din Constituţie.

De asemenea, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art.308 alin.(1) din Codul penal cu raportare la art.301 din Codul penal este neconstituţională.

Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public. Aşa fiind, Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art.308 alin.(1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art.41 alin.(1) şi art.45 din Constituţie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv, Judecătoria Pătârlagele – Secţia penală.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Mulțumim CCR!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.