Specialiștii ar trebui să nu se teamă să recunoască faptul că reforma manualelor școlare este doar cantitativă, nu calitativă, doar formală, nu substanțială. Ea se mulțumește să subțieze manualele, oprindu-se la reducerea cantității de informație oferite elevilor. Modificarea manualelor nu pornește de la o schimbare a obiectivelor pedagogice: trecerea de la exercițiul de memorare, precum și exercițiul mecanicist de rezolvare a unor probleme standard, la înțelegerea semnificațiilor modelelor matematice, la înțelegerea utilității instrumentelor matematice, a rolului matematicii în alte discipline, la cultivarea imaginației și a creativității matematice în rândul elevilor.
Specialiștii Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar merg mai departe cu analiza făcută pe manualele de matematică și spun că ceea ce se predă acum în școală drept matematică nu este matematică. Bogdan Diaconu spune că generații întregi de elevi au terminat liceul crezând că au învățat matematica. Cât se poate de fals. N-au făcut decât să-și însușească reguli de calcul și metode de rezolvare a câtorva tipuri de probleme. Este vorba, de fapt, de un soi de dresură intelectuală, de minți înrobite de canoane străine de nevoile lor și de realitate. Atât din punctul de vedere al conținutului, cât, mai ales, din punctul de vedere al instrumentelor didactice, manualele de azi nu aduc mai nimic nou față de manualele de acum o sută de ani. Manualele de azi nu spun nimic despre matematica de azi, despre inovațiile aduse în matematică în ultimii 150 de ani; manualele de matematică oferă o imagine unică și îngustă despre matematică. În realitate, nici măcar nu putem vorbi de o matematică. Manualele nu spun nimic despre noile ramuri matematice apărute în ultimii ani. Manualele rup matematica de realitate: de cercetare, de aplicațiile ei, de legăturile cu disciplinele înrudite, precum logica sau fizica. Mai departe, problemele manualelor de matematică sunt relevante pentru toate celelalte discipline. De pildă, separarea matematicii de fizică este semnul unei false dihotomii, aceea între științe umane și științe exacte, ce a produs schizoidii generații de-a rândul. De aici, cultivarea unei îngrădiri disciplinare, a unei lipse de comunicare între discipline. În programele analitice, "materiile" nu comunică nici istoric, nici interdisciplinar. Elevul nu înțelege succesiunea logică a disciplinelor – presupunând că autorii au urmărit o logică în succedarea acestora de-a lungul anilor de școală. Elevii nu conștientizează faptul că toate disciplinele comunică. În fond, științele își împart o aceeași realitate. Disciplinele își transferă cunoștințe, întrebări, metodologii, moduri de sistematizare sau de construcție teoretică, direcții de cercetare. Așa cum sunt predate și expuse în manuale, disciplinele de școală nu comunică între ele, nu alcătuiesc un întreg. Învățământul disciplinar este un puzzle cu piese care nu se îmbină. Un astfel de învățământ fragmentează și sparge realitatea într-atât încât ea nu mai poate fi reconstituită nici de profesor, nici de elev. Absolventul acestui tip de învățământ nu mai poate avea o imagine rotundă, întreagă despre lumea în care trăiește. Unii specialiști în domeniu spun că "ceea ce am dori de la civilizația contemporană este acea asociere intimă, în care au excelat grecii, între filosofie și științe. Ar trebui modificat în acest sens învățământul, mai ales spiritul educatorilor care predau fie științele, fie filosofia, ba chiar sufletul oamenilor". Astăzi nu se mai gândește în discipline. Imaginea de azi despre lume nu mai este alcătuită din fragmente, precum matematica, fizica, economia. Cunoașterea de azi este inter sau transdisciplinară. Trebuie să se renunțe la predarea după discipline și să se caute un alt concept de predare. Unul pragmatic și vocațional. Care să țină seama de ce se întâmplă acum în lume, de nevoile pieței, de nevoile spirituale și intelectuale ale celor de azi. Acestea trebuie să fie premisele reformelor programelor școlare.
Pentru că vrem să aflăm opiniile dumneavoastră și despre acest subiect precum și despre campania derulată de cotidianul Curentul "Să salvăm manualele școlare!", așteptăm pe adresa redacției (Strada Lipscani, numărul 79, sector 3, București) precum și pe cea electronică ([email protected]) toate semnalele dumneavoastră.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
