De ce o atacă unii avocați pe fosta judecătoare Coțofană și cum au pedepsit-o Tarcea și CSM că a interesat-o cum se cheltuie banii publici

În urmă cu câteva zile, fosta judecătoare Nicoleta Lavinia Coțofană, poate cel mai cunoscut avertizor public din România, cu statut acordat de Parlament, a dezvăluit că noua lege a carantinării oferă asistență judiciară plătită de stat celor care contestă măsurile medicale. Suma oferită de Ministerul Justiției avocaților este de 930 de lei pentru câteva zeci de minute de muncă fără a intra în contact fizic cu reclamantul, în timp ce medicii care tratează pacienți cu COVID-19 primesc (sau mai corect ar trebui să primească) 500 de Euro pentru o lună de muncă și risc.

Imediat pe unele grupuri virtuale private de avocați au început atacurile la adresa fostei judecătoare, fiind catalogată drept un „nimeni” de vreme ce nu mai face parte din magistratură. Dar atenție, nimeni nu a contestat suma vehiculată, de aproape 200 de Euro, pe cap de pozitiv carantinat.

Cuiul pe care îl au avocații împotriva Laviniei Coțofană vine încă din 2016 când aceasta, în timp ce judeca la Arad un dosar civil a verificat delegațiile avocatului ce reprezenta una din părți și a constatat că Baroul Arad îi eliberase acestuia trei delegații pentru asistență extrajudiciară și nu judiciară. Avocatul era plătit pentru o ședință cu 520 de lei, în condițiile în care la acel moment avocații din oficiu erau plătiți cu 195 de lei brut pentru un întreg proces penal. Ne amintim cu toții că în 2019 Barourile s-au răsculat iar Tudorel Toader nu a mai avut ce face și a majorat onorariile deși nu prea voia, el încasând zeci de mii de euro lunar de la stat după ce a ocupat funcții pe criterii politice.
Judecătoarea a verificat actele depuse la dosarul pe care îl judeca și a sesizat Parchetul Arad, fiind obligată prin Codul Penal, sub sancțiunea închisorii, să nu „omită să sesizeze procurorii dacă în timpul serviciului află despre comiterea unei infracțiuni”.

Cum încălca Baroul Arad legea?

În România, în afară de cauzele penale unde apărarea este obligatorie și statul plătește avocat din oficiu, mai există două cazuri în care oamenii pot primi asistență juridică plătită de stat:
– asistență judiciară acordată la cerere prin decizia unui judecător în procesele civile din instanțe și
– asistență extrajudiciară acordată prin decizia barourilor de avocați teritoriale, pentru formularea de petiții, cereri, solicitări către alte instituții publice decât instanțele.

Diferența e clară. Ce făcea Baroul Arad? Delega, prin propria decizie de acordare de ajutor de la buget justițiabililor, avocați în instanțe pe formulare de asistență extrajudiciară pentru a ocoli decizia judecătorilor.
Manevra a ținut o bună perioadă de timp până când o astfel de delegație ilegală a ajuns în fața judecătoarei Coțofană.

Cine a pierdut?

Așadar judecătoarea Lavinia Coțofană sesizează CSM, Ministerul Justiției și Parchetuș și încep anchetele: CSM verifică dacă există astfel de practici la toate instanțele din țară, la MJ despre sumele plătite de la buget ilegal, constituite acum ca prejudiciu iar procurorii anchetează despre fals, uz de fals, abuz în serviciu, uzurpări de calități oficiale etc.

În replică, decanul Baroului Arad îi povestește unui inspector de la Inspecția Judiciară venit într-un control la Tribunalul Arad despre cum și-a depășit judecătoarea atribuțiile și că de fapt delegația era printată greșit din calculator dar ea de fapt era judiciară, nu extrajudiciară.
Fără să-și pună întrebarea firească: „de acord că era greșită, dar există o încheiere a unui judecător de dinainte de emiterea acestei delegații privind acordarea ajutorului de la stat pentru asistență judiciară?”, Inspecția Judiciară se sesizează din oficiu și începe o anchetă la adresa judecătoarei Coțofană.
Inspectorii CSM audiază avocații din Baroul Arad care beneficiaseră de banii oferiți generos de barou cu încălcarea legii și pe judecătorii în dosarele cărora aceste delegații de reprezentare fuseseră acceptate.
Avocații au declarat la unison că erau greșite toate aceste delegații, că nu știu de ce apărea „extra” în față, iar judecătorii au declarat că ei nu au aprobat nicio plată și nu era treaba lor ce se întâmplă cu banii publici și omit să sesiseze procurorii.
Baroul Arad conchide că sesizarea judecătoarei Coțofană a fost făcută din răzbunare pentru un litigiu pe care îl avusese fostul soț al acesteia cu Baroul.

Împachetată de inspectorii IJ care și ei, la rândul lor omit să sesizez procurorii în legătură cu delegațiile extra-judiciare,

Coțofană este exclusă din magistratură cu 4 voturi din 9 membri

Într-o ședință la CSM care a început pe 26 octombrie 2016 la ora 17.00 și s-a terminat pe 27 octombrie la ora 2.00, judecătorii Cristi Danileț, Mircea Aron, Horațius Dumbravă, Badea Marius TUDOSE și Norel Popescu au audiat mai mulți avocați din Baroul Arad care au susținut aceleași lucruri ca și în fața Inspecției Judiciare, permițându-i Laviniei Coțofană un singur martor și respingându-i proba cu expertiză și alți martori propuși. Majoritatea întrebărlor adresate de Coțofană martorilor aduși de IJ au fost respinse. După 7 ore de audieri, Coțofană a fost exclusă din magistratură cu 4 voturi din 9 membri ai Secției de Judecători, pe motiv că nu avea voie să sesizeze procurorii deși poate e adevărat că s-a fraudat banul public dar asta nu stabileau ei atunci.
Nu știm cine a votat pentru o asemenea decizie de vreme ce Codul Penal obligă orice persoană salariată de la buget să sesizeze procurorii atunci când află despre o infracțiune.

Un complet condus de Cristina Tarcea decide că judecătoarea nu avea voie să sesizeze procurorii

Un an mai târziu, la Înalta Curte are loc procesul prin care Lavinia Coțofană contestase excluderea din magistratură, completul de judecată fiind condus chiar de președinta ÎCCJ de la acel moment, mieroasa Cristina Tarcea.
Într-o decizie de 42 de pagini, Cristina Tarcea, Carmen Georgeta Negrilă, Lavinia Dascălu, Valentina Vrabie și Luiza Maria Păun decid că judecătoarea Coțofană și-a îndeplinit atribuțiile cu rea-credință prin sesizarea procurorilor și îi resping contestația.
Spicuim din argumentele halucinante ale completului condus de Cristina Tarcea, complet care rescrie istoria cazului:
– „pârâta a exercitat funcția de judecător cu rea-credință, așa cum rezultă din modul și perseverența cu care a încercat să identifice indicii cu privire la comiterea unor fapte penale în ceea ce privește emiterea delegațiilor de asistență extrajudiciară la nivelul Baroului Arad”. Adică, mesajul pentru magistrați ce transpare „închideți ochii, nu încercați să aflați indicii ce nu vă privesc că pățiți ca Lavinia Coțofană”.
– „pârâta deși susține inexistența acestui element constitutiv al abaterii disciplinare, nu contestă, în materialitatea lor, acțiunile sale constând în audierea părților din dosare cu care a fost investită, copierea și transmiterea de înscrisuri către organele de urmărire penală în sprijinul sesizării pe care a formulat-o cu privire la posibila săvârșire la nivelul Baroului Arad a unor infracțiuni în legătură cu activitatea de emitere a delegațiilor de asistență judiciară”. Adică, zice completul lui Tarcea, pe lângă că a sesizat Parchetul le-a mai dat și copii de pe delegații. Dar ce trebuia să facă, să le dicteze la telefon conținutul delegațiilor pe care eventual îl memorase? De fapt lui Coțofană i se reproșează inclusiv că a audiat părțile din dosare cu care fusese investită! Ca și cum nu asta face un judecător zilnic, de dimineața până seara!
– „pârâta judecător avea oricând posibilitatea ca, în nume propriu, în calitate de cetâțean, în îndeplinirea unei obligații civice și în calitate de destinatar al normei penale de care s-a prevalat. să se adreseze organelor de cercetare penală prin formularea unor plângeri penale ori sesizări prin care putea semnala posibila săvârșire a unor infracțiuni la nivelul Baroului Arad, iar nu prevalându-se dincolo de limitele stabilite de lege, de exercitarea prerogativelor de judecător; de exemplu, astfel de situații prevăzute de lege în care judecătorul unei cauze, în instrumentarea respectivei pricini cu care este învestit, trebuie ori poate să sesizeze organele de cercetare penală sunt cele presupuse de derularea procedurii de înscriere în fals – art.307 C.proc.civ.-, în cazul săvârșirii unor infracțiuni de audiență – art. 360 C.proc.pen. etc.”. Adică, judecătoarea trebuia să trimită o sesizare la Parchet în care să nu scrie că e judecătoare și să spună că a găsit delegațiile pe jos într-o sală de judecată pe unde trecea întâmplător și i s-au părut ilegale? Iar etc.-ul de la finalul enumerării ar putea cuprinde inclusiv faptele pentru care a făcut sesizarea Coțofană, nu-i așa?

Două concluzii am desprins din Decizia Înaltei Curți: că cele cinci judecătoarea chiar dacă au depistat fapte de corupție, de exemplu, în calitate de judecătoare au întors capul și că dacă Lavinia Coțofană tăcea, era și acum judecătoare iar avocații tăceau mulțumiți chiar dacă banii proveniți din infracțiuni sunt prejudiciu în spălarea de bani.

Ei, Coțofană n-a tăcut, dosarul penal privind Baroul Arad zace într-un sertar de Parchet iar acum avocații o jignesc pe fosta judecătoare pe unde apucă. Nu e strigător la cer să vezi cum au scăpat prin decizia lui Tarcea infractorii condamnați de completurile ilegale de la ÎCCJ iar o judecătoare, poate incomodă, dar care a respectat legea a fost îngropată de aceeași Tarcea?