Acasă Actualitate DNA a solicitat dosarul „DIASPORA” de la Parchetul General, suspectând fapte de...

DNA a solicitat dosarul „DIASPORA” de la Parchetul General, suspectând fapte de corupție la împiedicarea votului

DISTRIBUIȚI

UPDATE 2. Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, a confirmat că PÎCCJ a declinat dosarul către DNA:

„Secţia de urmărire penală şi criminalistică a efectuat acte de urmărire penală constând în obţinerea de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe a actelor oficiale relevante pentru documentarea cauzei.

La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132  din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică  a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri.

UPDATE 1. DNA a emis următorul comunicat: „Ca urmare a unor informații apărute în mass media în cursul zilei de 04 decembrie 2014, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări:

La nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora.

Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.”

Conform unor surse judiciare, DNA, suspectând fapte de corupție sau asimilate corupției în împiedicarea votului, a solicitat oficial dosarul DIASPORA, ce anchetează desfășurarea votului din diaspora.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunțase încă din 20 noiembrie, începerea urmăririi penale printr-un comunicat:

„ Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor.”

Având în vedere că Noul Cod Penal prevede la art.297 că abuzul în serviciu contra drepturilor sau intereselor persoanelor fizice se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare: 

Abuzul în serviciu

 (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Ori dreptul la vot este evident un unul legitim, fiind un drept prevăzut chiar de legea fundamentală: Constituția!
Totodată Legea 78/2000 prevede la Art. 13/2 că în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Folosul necuvenit este majorarea procentului lui Victor Ponta prin împiedicarea la vot a românilor din diaspora care votează tradițional cu dreapta.
Infracțiunile pe Legea 78/2000 revin în competența exclusivă a DNA atunci când „infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, procurori și judecători, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.”

CITEȘTE ȘI CORLĂȚEAN RISCĂ 12 ANI DE PUȘCĂRIE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.