În ciuda faptului că PSD-ul lui Ponta face eforturi disperate în a-și recăpăta credibilitatea în fața instituțiilor de comandă ale UE, acest lucru pare mai degrabă o misiune imposibilă. Actorii din UE nu reprezintă electoratul mobilizat de clasicii baroni ai PSD la Gorj sau în Vrancea, ci sunt personaje cu o vastă experiență politică care nu pot fi convinși doar cu vorbe goale. Oficialii UE nu mai pun preț doar pe turnee diplomatice ale PSD-ului la Bruxelles, ci așteaptă rapoarte din cadrul Mecanismului de Control și Verificare (MCV) pentru a se convinge că statul de drept încă mai funcționează în România și că toate aceste acțiuni ale PSD-ului nu sunt doar un foc de paie. Dovada faptului că USL nu mai beneficiază de clemență din partea Comisiei Europene a arătat-o ieri și vicepreședintele CE și comisarul pentru Justiție, Viviane Reding care explicat clar faptul că România trebuie să dovedească este mai este încă un stat în care domnește respectarea legii. "La începutul verii am asistat la o combinație de acțiuni întreprinse de autoritățile din România care au pus sub semnul întrebării statul de drept, echilibrul democratic și independența justiției", a spus oficialul european, care purta un sacou portocaliu. Comisia va continua să monitorizeze situația din România și va avea contacte cu autoritățile române, a mai spus Reding. Ea a adăugat că face apel la forțele politice din România să respecte statul de drept și independența justiției și să acționeze cu responsabilitate pentru stabilizarea situației politice. "Sper ca în următoarele săptămâni și luni să vedem că toți actorii politici din România sunt hotărâți să respecte statul de drept și independența justiției în mod durabil și ireversibil", a mai spus Reding. Ea a subliniat însă că "situația din România rămâne fragilă".
USL rămâne belicoasă
Chiar dacă Ponta încearcă o atitudine reconciliantă, europarlamentarii acestei structuri politice rămân la fel de acizi la adresa Comisiei Europene, ai căror demnitari sunt numiți agenți electorali ai lui Băsescu. Unde, dacă nu aici, în PE, trebuie să spuneți de ce votul a 8,4 milioane de cetățeni nu a contat deloc pentru dvs. în această vară, de ce o regulă care nu este valabilă nicăieri în Europa a fost impusă României și aici mă refer la pragul de 50% pentru vot", a spus Ivan, în intervenția sa în plenul PE, la dezbaterea asupra situației politice din România. Adresându-i-se lui Reding, Ivan a susținut că aceasta s-a "comportat ca un agent electoral" al lui Traian Băsescu. Același Ivan, a ajuns într-acolo încât a spus că până și"haina portocalie" pe care o purta Viviane Reding la ședința PE, dovedește parti pris-uri politice. E evidentă lipsă de argumente care pune sub semnul întrebării seriozitatea grupul social-democraților PE, Ivan fiind chiar liderul delegației PSD din Parlamentul European. La rândul său, liderul socialiștilor din PE, Hannes Swoboda, cel care și-a permis de mai multe ori să critice activitatea președintelui Traian Băsescu, și-a dat cu părerea în nume personal și despre cum ar trebui să funcționeze legea referendumului în România. „Eu sunt împotriva acestei situații, introducerea cvorumului de 50%. Ponta a respectat cvorumul. Să vorbești despre o lovitură de stat în aceste condiții mi se pare nedrept”, a spus Swoboda care a „omis” să spună că acel cvorum a fost pătrat numai la insistențele fervente ale UE și SUA, deoarece fusese modificat de o ordonanțe de urgență a guvernului Ponta. Astfel de jumătăți de adevăruri s-au regăsit ulterior și în alte discursuri ale social-democraților și liberalilor europeni în cadrul dezbaterii de ieri din PE.
Antonescu nu a înțeles nimic
În tot acest timp, Crin Antonescu a arătat că nu dorește să renunțe la discursul politicianist și dă în continuare vina pe familia popularilor europeni pentru situația în care a ajuns România, nedorind să își asume pentru USL nici o vină. "E dreptul fiecărui grup parlamentar să propună o dezbatere pe orice subiect în Parlamentul European (…) Depinde care va fi conținutul acestei dezbateri. Intenția PPE e una partizană, cred că e aceea de a pune într-o lumină nefavorabilă Guvernul actual sau majoritatea parlamentară actuală", a spus Antonescu, răspunzând unei întrebări privind dezbaterea din PE solicitată de PPE. În cadrul dezbaterii din PE, președintele liberal-democraților europeni (ELDR), Graham Watson a folosit ca argument pentru susținerea tezei sale, o scrisoare ridicată la fileu de către fostul președinte Emil Constantinescu care a scris ieri o depeșă șefului PE, Martin Schulz, în care vine cu ideea că "mandatul actual al președintelui României este ilegitim" și că este nevoie de organizarea de noi alegeri după o demisie a lui Traian Băsescu. Folosind argumentele din scrisoarea lui Constantinescu, președintele ELDR, Graham Watson, a declarat, ieri, în Parlamentul European, la dezbaterea despre situația de la București, că cea mai bună soluție pentru România ar fi organizarea unor alegeri parlamentare și prezidențiale noi.
Scrutin cu cântec
Un alt episod aprins din cadrul dezbaterii de ieri s-a purtat între europarlamentarul Monica Macovei și cei din tabăra social-democraților, Victor Boștinaru și Corina Crețu. Europarlamentarul PDL Monica Macovei a declarat, în plenul PE, că UE trebuie să apere procurorii români care cercetează fraudele de la referendum, estimate la 1,5 milioane de voturi și că există circa 500 de dosare instrumente de procurori pe aceste fraude. Ea a mai spus că suspiciunea de fraudă se ridică în unele cazuri până la 15% din totul de voturi. Imediat, Boștinaru a încercat să inducă ideea că aceste date sunt din dosarele aflate deja pe rol și a întrebat de unde știe Macovei astfel de lucrurile. Răspunsul a venit imediat, deoarece aceste date erau deja apărute în presă iar cifrele erau oferite în cadrul unui interviu recent de către șeful DNA, Daniel Morar. De asemenea, eurodeputatul PSD Corina Crețu a subliniat că rezultatele referendumului din 29 iulie au fost declarate legale de către Curtea Constituțională, iar PDL, deși a avut reprezentanți în toate secțiile de vot, nu a făcut nicio plângere privind acuzațiile de furt, acestea venind abia la trei săptămâni după referendum.
Cazul României, un precedent pentru un control european mai ferm pe justiție
Ceea ce USL se face că nu înțelege în atitudinea tăioasă a CE este una extrem de simplă. Ziarul „Curentul” a mai scris și în trecut că această situație din România face parte dintr-o viziune mai amplă asupra zonei răsăritene a UE, acolo unde Ungaria și Grecia au probleme similare. Este vorba despre pericolul unui derapaj în blocul estic al UE pe care Comisia Europeană încearcă să-l prevină luând atitudine ferme în cazuri unor astfel de bătălii politice duse în afara cadrului legal și împotriva legilor din statele respective. Astfel de exemple negative ar putea constitui precedente periculoase în UE, acolo unde pe fondul crizei și exacerbării populismului în rândul clasei politice, s-ar putea crea astfel un efect de domino. Tocmai din astfel de considerente, comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, a declarat, în concluzia dezbaterii de ieri din PE privind România, că în UE este nevoie de un mecanism permanent de evaluare a eficienței justiției în toate statele UE, iar o inițiativă în acest sens va fi prezentată de Comisie în următoarele săptămâni. "Putem trage, în urma acestei dezbateri, două învățăminte. În primul rând avem nevoie de o abordare independentă și obiectivă a acestor probleme deoarece încălcarea statului de drept nu are nimic de-a face cu culoarea politică. Justiția trebuie să fie oarbă, nu trebuie să recunoască culoarea politică a partidelor. Iar apoi constatăm că nu avem în UE mecanisme eficiente pentru a îmbunătăți respectarea statului de drept mai temeinic și sistemic", a declarat oficialul CE. Ea a subliniat că situațiile din România și Ungaria din acest an au relevat "atitudini similare în probleme similare", iar Comisia Europeană, care este gardianul Tratatelor UE, a acționat în ambele cazuri, "cu corectitudine și imparțial". "Când se încalcă statul de drept și legislația comunitară, Comisia trebuie să rămână fermă în exprimarea îngrijorărilor și acțiunilor pe care le întreprinde. Așa a fost nu numai acum, ci și în trecut", a afirmat Reding, amintind că în 2009, când era comisar pentru Telecomunicații, a deschis o procedură de infringement împotriva României, condusă pe atunci de o guvernare de dreapta, pentru că fusese emisă o ordonanță de urgență prin care se încerca înlăturarea președintelui autorității române de reglementare în acest domeniu. Reding a arătat că nu este exclus ca situații similare celor din România și Ungaria să apară pe viitor și în alte țări membre, iar Comisia Europeană recunoaște că este foarte strictă cu respectarea criteriilor de la Copenhaga, mai ales înaintea de aderarea statelor la Uniune, dar apoi nu mai are niciun instrument pentru a se asigura că principiile europene sunt respectate.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
