Febra debransarilor a cuprins intreaga tara

Avertismentelor facute de primul-ministru vizavi de posibilitatea unui val urias de debransari ale populatiei de la sistemul termic ar fi trebuit sa-i faca pe prefecti, pe stabii din regii si pe ceilalti responsabili sa zbarnaie, sa gaseasca solutii manageriale, macar sa simuleze ca fac ceva. Rezultatul? Sute de mii de oameni se debranseaza de la alimentarea cu agent termic, din cauza saraciei, pretul caldurii fiind la ora actuala un lux mult prea greu de suportat. Febra debransarilor devine cu fiecare zi din ce in ce mai greu de controlat. Termoloc, spre exemplu, unul dintre distribuitorii de energie termica din Bacau, a primit, numai in acest an, peste 2.000 de cereri de debransare. La Focsani sunt depuse 1.800 de astfel de cereri, la Galati – 2.500 de cereri. Bucurestenii se debranseaza pe capete. Multi dintre ei, 30% din locuitorii Capitalei, nu au avut apa calda toata vara, asa ca nici macar nu indraznesc sa viseze la a o avea iarna. Exemplele sunt mult mai multe. Cei care nu se debranseaza sunt debransati fortat, pentru ca furnizorii nu vor sa mai livreze agent termic restantierilor. Cei care isi platesc facturile, chiar si pe cele umflate de furnizorul detinator de monopol, nu primesc caldura, pentru ca vecinii sunt restantieri si nu primeste tot blocul. Blocurile care nu au restantieri nu vor avea caldura, pentru ca furnizori, nemaiavand incasari, nu mai au bani pentru achizitionarea agentului termic.

Iarna aceasta, caldura va fi doar in seminee.

Febra debransarilor de la reteaua de termoficare devine cu fiecare zi din ce in ce mai greu de controlat. Sute de mii de oameni se debranseaza de la alimentarea cu agent termic, din cauza saraciei, pretul actual al caldurii fiind la ora actuala un lux mult prea greu de suportat. Cei care nu se debranseaza au oricum aceeasi soarta, pentru ca furnizorii nu vor sa mai livreze agent termic restantierilor. Sumele incasate de distribuitori de la beneficiari sunt din ce in ce mai mici, ceea ce face imposibila aprovizionarea cu combustibili pentru iarna. Pe de alta parte, primariile sunt in imposibilitatea de a suporta 55% din subventia pentru caldura livrata populatiei.

In urma cu cateva saptamani, premierul Adrian Nastase tragea un semnal de alarma in legatura cu valul de debransari de la sistemul de furnizare cu agent termic, precizand chiar ca se pot produce mari destabilizari in sistemul de alimentare. Avertismentul premierului nu a avut insa nici un efect asupra populatiei si nici asupra producatorilor de agent termic. Febra debransarilor devine cu fiecare zi din ce in ce mai greu de controlat. Termoloc, spre exemplu, unul dintre distribuitorii de energie termica din Bacau, a primit, numai in acest an, peste 2.000 de cereri de debransare. O situatie similara se inregistreaza si la Focsani, unde exista 1.800 de astfel de cereri, la Galati, unde, de asemenea, s-au inregistrat 2.500 de cereri, la Braila si chiar in Capitala. De altfel, 30% dintre bucuresteni n-au avut apa calda toata vara, din cauza restantelor acumulate fata de RADET. Situatia nu s-a schimbat nici pana astazi. In plus, multi bucuresteni au inceput deja sa faca cereri de debransare de la reteaua termica. Grav este insa faptul ca, desi platesc si nu se gandesc la debransare, multi nu vor beneficia de caldura, din cauza datoriilor mari pe care asociatiile de locatari din care fac parte le-au acumulat fata de RADET.

Romania, un imens frigider

Directorul societatii Termoloc Bacau, Dumitru Crasmaru, a avertizat ca, in aceasta iarna, apartamentele racordate la centralele termice ale societatii nu vor primi caldura, indiferent de temperatura de afara, daca actualele debite ale populatiei nu vor fi lichidate. Din cele 87 de asociatii de locatari si proprietari aflate in custodia Termoloc, doar una singura se afla, in momentul de fata, cu plata datoriilor la nivelul lunii august. Debitele celorlalte asociatii de locatari depasesc suma de 28 miliarde de lei. Si la Brasov situatia este la fel de grava. Regia Autonoma (RA) Termo datoreaza principalului furnizor de energie termica, Sucursala de Electrocentrale, nu mai putin de 132 miliarde de lei. Banii trebuie acoperiti fie din fondurile municipalitatii, fie din sumele pe care Termo trebuie sa le incaseze de la asociatiile de proprietari. Ritmul incasarilor de la asociatiile de proprietari nu da, insa, nici un semn de incurajare. La Braila situatia este si mai critica. Atat magistrala de termoficare, cat si centralele termice ale -Aptercol- risca sa inghete chiar o data cu venirea frigului. Practic, Termocentrala de la Chiscani nu are combustibil decat pentru doua zile de iarna, iar CET SA si -Aptercol- sunt la un pas de a fi lasate, din nou, fara gaz metan, din cauza datoriilor pe care le au catre -Distrigaz-. In plus, -Termoelectrica- e hotarata sa nu produca agent termic pana nu-si incaseaza cele 20 miliarde de lei pe care le are de primit pentru energia termica livrata in sezonul rece trecut, iar CET, daca printr-o minune, va continua sa primeasca gaz, nu va putea face fata singura alimentarii magistralei.

Subventia la caldura, un ghimpe in coasta primariilor

Recenta decizie a Guvernului de a impune autoritatilor locale suportarea a 55% din plata subventiei la energia termica pune in dificultate administratiile locale. Spre exemplu, datoriile Primariei Focsani la plata subventiei se ridicau, la 28 septembrie, la peste 11,4 miliarde de lei. La acestea se adauga restante la ajutoarele banesti pentru populatie, ajutoare care au fost acordate in anii trecuti pe perioada sezonului rece la plata caldurii. Valoarea acestor restante catre distribuitorul de agent termic se ridica si ele la 10,9 miliarde de lei. In situatii asemanatoare sunt majoritatea primariilor.

Pierderi mari, tarife usturatoare

Conducte sparte, camine defecte, vane intepenite, lipsa schimbatoarelor de caldura si a instalatiilor de recirculare a apei sunt o caracteristica a retelelor de transport si distributie a apei si agentului termic. Costurile ridicate ale serviciilor de furnizare a utilitatilor, cu toate consecintele – debite restante, intreruperi, disconfort – sunt suportate cu stoicism de populatie, pe timp de iarna. Deschizand robinetul apei calde, consumatorul trebuie sa lase, de regula, apa sa curga timp indelungat, pana cand poate beneficia de o temperatura corespunzatoare. Aceasta pierdere este inregistrata de contor si se plateste la pretul apei calde, facturandu-se totodata si evacuarea acesteia la canal.