Acasă Actualitate Guvernul somat să ramburseze banii donați pentru Cumințenia Pământului

Guvernul somat să ramburseze banii donați pentru Cumințenia Pământului

DISTRIBUIȚI

Proiectul Programului de guvernare al Partidului Naţional Liberal pentru cultură a fost prezentat la Craiova, într-o conferinţă de presă susţinută de reprezentanţii Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi.

Liviu Brătescu, preşedintele Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi a PNL a declarat că, în cadrul şedinţei desfăşurate la Craiova a fost adoptat cu vot unanim Proiectul Programului de Guvernare elaborat de specialiştii PNL. Liderul liberal a adus o serie de critici actualei guvernări din perspectiva culturii şi a trecut în revistă o serie de erori în abordarea sărbătoririi Centenarului.

Liviu Brătescu: „Dincolo de vorbe stau faptele. Ca şi cum guvernul PSDragnea nu ne-a oferit suficiente dovezi despre modul în care poate un partid iresponsabil să-şi bată joc de valorile culturii naţionale chiar în anul Centenarului Marii Uniri iată că, din păcate, zilele acestea avem o nouă dovadă a situaţiei critice în care poate să ajungă patrimoniul material al României, din cauza lipsei unor măsuri promise în campania electorală, aşteptate şi neduse la îndeplinire, dar şi a lipsa de finanţare. Prăbuşirea pereţilor casei din lemn în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi din Hobiţa este doar ultima dovadă a nepăsării Ministerului Culturii faţă de un simbol al culturii naţionale şi universale.

Situaţia aceasta nu este rodul hazardului sau al unui complot al unor forţe oculte, ci dimpotrivă este expresia ignoranţei şi dezinteresului PSD faţă de valorile culturii româneşti. În fiecare zi, patrimoniul material al acestei ţări se degradează tot mai mult. Solicitările repetate ale PNL către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale pentru adoptarea Codului Patrimoniului, dar şi stabilirea unor proceduri clare care să reglementeze achiziţiile culturale în mod transparent au rămas fără nici un răspuns. Promisiunea făcută în campania electorală a PSD, de sprijinire a colectivităţilor locale privind creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional, a rămas şi ea fără acoperire în fapte.

Memoria lui Constantin Brâncuşi a fost în aceşti ani de guvernare PSD în mai multe rânduri afectată. După decizia de stopare a procedurii de achiziţie a Cuminţeniei Pământului în 2017 a urmat promisiunea de înfiinţare a Muzeului Naţional Constantin Brâncuşi reluată în 16 martie 2017, în condiţiile în care legea exista încă din 2015 (Legea nr 199/2015). Nu doar că autorităţile române nu au înţeles că acesta este un minim gest reparatoriu faţă de personalitatea lui Constantin Brâncuşi, umilit de regimul communist prin neacceptarea reîntoarcerii lui în ţară, dar urmaşii de astăzi ai fostului PCR refuză să înapoieze cetăţenilor acestei ţări banii donaţi pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului. Promisini neonorate şi confiscări de bani privaţi sunt două din caracteristicile guvernării PSD, resimţite în plan cultural.

Prăbuşirea casei părinteşti a lui Constantin Brincuşi ne arată din nou indolenţa unor autorităţi locale şi naţionale care invocând caracterul privat al locuinţei amintite preferă să ne spună doar că nu pot interveni. Având de-a face cu o construcţie cu o valoare de patrimoniu trecută şi în lista monumentelor istorice, Ministerul Culturii avea obligaţia să găsească cadrul legal necesar sau să-l creeze pentru a putea despăgubi proprietarii actuali, iar după trecerea în proprietatea statului să demareze lucrările de restaurare.

În faţa unor situaţii atât de grave, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale are datoria să informeze cetăţenii acestei ţări despre demersurile făcute până în acest moment în direcţia achiziţionării de către statul român a Casei părinteşti a lui Constantin Brâncuşi, aşa cum s-a procedat de pildă în cazul Vilei Florica, judeţul Argeş, şi care este suma prevăzută în bugetul ministerului Culturii în anul Centenarului Marii Uniri pentru restaurarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu. Evident că într-o asemenea stare de letargie un demers de bun simţ, cum ar fi includerea operei lui Brîncuşi în Patrimoniul Mondial UNESCO, pare a fi desprins dintr-un film ştiinţifico-fantastic.

Dacă dorea să dovedească că are o înţelegere corectă asupra misiunii ce-i revine în anul Centenarului Marii Uniri, guvernul PSD Dragnea trebuia să aloce fondurilor necesare nu pentru festivisme şi evenimente lipsite de orice relevanţă cultural, ci pentru protejarea monumentelor istorice, atâtea câte mai sunt în picioare. În condiţiile de astăzi, aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr 76/2018 privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul Culturii rămâne o formă fără fond. Din păcate de la un guvern aflat în faza depăşirii unui analfabetism funcţional e prea mult să aşteptăm o viziune asupra evoluţiei culturii naţionale, faza discursivă neputând fi sub nici o formă depăşită.”

În continuarea conferinţei de presă, domnul arh. urb. Constantin Hazarian, secretar general al Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi a PNL, a declarat cu privire la strategia de conservare şi restaurare a clădirilor de Patrimoniu:

„În situaţia în care constatăm că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu pare preocupat de a dezvolta o strategie de conservare şi restaurare a clădirilor de Patrimoniu sau a caselor memoriale, nici măcar în anul Centenarului Marii Unirii şi că fondurile de care dispune sunt direcţionate în special către manifestări de tip populist, am aflat cu surprindere că a început realizarea Codului Patrimoniului, care ar avea termen final de implementare în septembrie 2020.

Sperăm ca acest Cod al Patrimoniului să aducă o simplificare a procedurilor de declasare a monumentelor care nu mai există fizic şi, concomitent cu realizarea acestui cod, cerem să înceapă o activitate susţinută de clasificare corectă a siturilor, ansamblurilor şi a monumentelor. Asta pentru a putea, după adoptarea legislaţiei în lucru, să inceapă de urgenţă restaurarea Patrimoniului Construit, cea mai valoroasă parte a Patrimoniului Naţional.

Solicităm de asemenea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale să remedieze de urgenţă situatia dramatică în care se află marea majoritate a Direcţiilor Judeţene de Cultură, care sunt depopulate dramatic şi foarte slab subvenţionate, lucru care duce aceste direcţii la imposibilitatea lor de a-şi realiza obiectivele de care sunt responsabile. Mă refer în special la avizarea şi monitorizarea intervenţiilor în zonele protejate şi a intervenţiilor la clădirile declarate monumente. Sunt situaţii în care într-o Direcţie Judeţeană lucrează doi angajaţi.

Elaborarea planurilor teritoriale şi locale peisajistice, integrate celor de amenajare a teritoriului şi de management al monumentelor şi al siturilor istorice (conform Codului Patrimoniului Cultural), trebuie să constitue o prioritate. Ca şi obligativitatea de intabulare a tuturor monumentelor istorice şi a servituţilor ce reies din instituirea protecţiei şi a regulamentelor specifice în cartea funciară.

Observăm cu îngrijorare cum fiecare ministru al Culturii înăbuşe toate iniţiativele predecesorilor săi şi astfel nu există continuitate nici măcar în finanţarea şantierelor de restaurare începute.

Considerăm că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale trebuie să conştientizeze că în mod normal, într-o ţară civilizată, cultura şi patrimoniul construit generează atât venituri, cât şi o dezvoltare a turismului cultural şi a educaţiei tinerei generaţii.

Din perspectiva apărării drepturilor de autor şi de aplicare a legislaţiei europene în domeniu, doamna Bianca Deac, coordonatorul subcomisiei de marketing cultural a Partidului Naţional Liberal a susţinut:

„În condiţiile unui cadru complicat al drepturilor de autor atât în România, cât şi în UE, se recomandă o viziune unitară asupra drepturilor de autor, ţinându-se cont de numeroasele modificări şi transformări care vor mai avea loc pe măsură ce mediul online se dezvoltă, iar proprietatea intelectuală se complică. În primul rând, urmând exemplul negativ de mai sus, se recomandă transpunerea mai clară a normelor europene în legislaţia românească pentru a nu lăsa portiţe legislative. În al doilea rând, fiind o chestiune tehnică, se recomandă cooperare interinstituţională pentru legiferare şi implementare a legislaţiei europene.

O altă dovadă a lipsei de cooperare inter-instituţională face referire la propunerea de directivă privind drepturile de autor care a stârnit interes anul acesta. Conform regulilor europene, parlamentele tradiţionale pot exprima opinii pe subiecte de legislaţie europeană. Este cazul şi acestei propuneri de directivă care beneficiază şi de o evaluare din partea Parlamentului român – atât CDep, cât şi Senatul. Aceste opinii au fost realizate prin evaluarea propunerii iniţiale a Comisiei (cea mai puţin restrictivă, dar care conţinea şi ea la rândul ei acele 2 articole problematice)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.