Harghita si Covasna. Doua judete cu o istorie postdecembrista suficient de zbuciumata pentru a trezi din cand in cand interesul -sudistilor- – si nu numai -, ramasi in mare parte ancorati in trecutul sangeros, urmarit cu stupoare in mass-media anilor *90, perioada ce a culminat cu socantul caz Cofariu de la Targu Mures. A trecut mai bine de un deceniu si o realitate poate mai socanta revine in prim-plan la o analiza sumara facuta la fata locului, fara acente de nationalism exacerbat. In aceste doua regiuni, limba romana e pe cale de disparitie. Motivele nu au legatura cu relatiile interumane, ci se origineaza mai degraba in vigilenta scazuta a puterilor ce s-au succedat in peisajul romanesc si, mai grav, in pozitiile politice extreme, a caror tensiune si-a gasit mai mult sau mai putin echivalent la nivelul oamenilor de rand.
Astazi incepe un nou an scolar. Premierul Adrian Nastase si-a planificat pentru luni o vizita in cele doua judete. El va gasi in Sfantu Gheorghe un singur liceu romanesc care, de la an la an, are tot mai putini elevi si va intalni o situatie similara si la Miercurea Ciuc.
Legea administratiei ii goneste pe romanii din Covasna
In Sfantu Gheorghe, unul dintre orasele importante ale judetului Covasna, in fiecare magazin ai intra, esti primit calduros, cu cateva fraze de politete in limba maghiara. Mitul brutarului de etnie maghiara, care refuza sa serveasca pe oricine ar solicita alimentul in limba romana, se destrama insa subit in relatia cu orice fel de client. Daca vanzatorul observa ca i se cere ceva in romana, el schimba macazul cu aceeasi mina politicoasa si te serveste fara sa simti diferenta. Nu exista ostilitati de nici un fel de la oamenii de rand. Adevaratele probleme sunt mai in profunzime. Ne lamureste directoarul adjunct al singurului liceu de limba romana din oras, doamna Radita Albu.
-Cifra de scolarizare scade de la an la an la Liceul <Mihai Viteazul>. E ceva general pe tara- – se scuza profesoara, la inceput sovaitoare in a relata concret absurditatile care ii pun pe goana pe putinii romani care au mai ramas in zona. Dupa ce discutia se mai dezmorteste, Radita Albu explica fenomenul.
-La nivelul nostru nu sunt probleme. Relatiile intre romani si maghiari sunt foarte bune. Influenta politicului face ca lucrurile sa fie altfel. Eu sunt din Iasi si sunt aici din 1986. Problema e ca romanii nu pot ocupa functii in administratie pentru ca li se impune prin aceasta Lege a administratiei sa cunoasca limba maghiara. In aceste conditii, absolventii nostri ar trebui sa invete mai intai limba respectiva. De aceea, ei se duc in centrele universitare, studiaza acolo dupa terminarea liceului si raman acolo. Sunt probleme chair si acum in administratie. Consilierii locali romani care mai sunt acum asculta la casti traducerea cand sunt sedinte.
Tot Radita Albu ne povesteste ca in Sfantu Gheorghe mai exista si un singur liceu mixt, restul fiind exclusiv de limba maghiara. Acolo, porfesorii romani au parte de presiuni mai mult sau mai putin subtile pentru a-si parasi locul de munca, astfel ca si acest bastion de romanism sa cada fara drept de apel. Situatia este oarecum confuza. Pe de-o parte, sporadic, la nivelul institutiilor, romanilor li se pun bete in roate, dar pe de alta parte, numarul maghiarilor de rand, deocamdata timid, care isi trimit totusi copii la acest singur liceu romanesc, constienti fiind ca odraslele lor nu se vor putea adapta fara limba romana daca vor continua studiile in alta zona a tarii, creste incet,dar constant.
O lupta de uzura
Romanii care au reusit sa depaseasca momentul *91-*93, cand conflictele etnice si in Miercurea Ciuc au lasat rani ce s-au cicatrizat destul de greu, au capatat o mina mai aspra, vorbind poate mai taios, mai ferm, dar fara sa afiseze o ura de rasa pe care, de altfel, nici maghiarii nu o au.
Un caz aparte este chiar directorul Scolii Generale -Liviu Rebreanu-, singurul stabiliment romanesc din oras de invatamant gimnazial in limba romana.
Scoala mirosea inca a vopsea proaspata si lac pentru lemn. Pe Sarca Olga am gasit-o aplecata peste o banca, spoind de zor, cu mainile pline de vopsea. Fara sa-si faca vreun complex, si-a terminat de vopsit banca si apoi ne-a invitat, frecandu-si mainile cu diluant, la ea in birou.
-Trebuie sa faca cineva si lucrurile astea. Ce, credeti ca totul se face numai de la birou, cu tigara in gura?- – ne-a spus jovial directoarea Sarca.
Cand a venit vorba despre convietuirea cu maghiarii, Olga Sarca nu s-a ferit, desi o oarecare precautie se simtea in vocea sa.
-Sunt aici de 30 de ani si, ce vreti?!, nu am putut sa invat maghiara. Poate sunt cam tampita- a explicat ea ironic. -Unii nu au avut curaj sa ramana si au plecat. Eu, cand a venit *90, le-am spus ca nu se pot pune oamenii pe fuga. Sunt unii care n-au vrut sa se complice. Mie n-au avut curaj sa-mi spuna ceva-. Nu e mai putin adevarat insa ca Olga Sarca e sotie de politist.
Ca si directorul de la Sfantu Gheorghe, ea explica faptul ca, dupa momentele mai grele de dupa revolutie, acum, relatiile sale cu toti maghiarii sunt foarte bune. Problema ramane insa aceeasi.
-In *87 erau 48 de clase, plus sectie de maghiara, iar in *90, romanii si maghiarii s-au impartit. De atunci, numarul copiilor a inceput sa scada pentru ca romanii au plecat. Acum e si mai grav. Noi aveam in mare parte copii de ofiteri de politie sau de armata. E inadmisibil sa desfiinteze armata din zona.
Iata ca structura scolii se modifica din nou. Chiar ieri ne-a plecat o familie de la armata-, a mai povestit directoarea scolii Liviu Rebreanu.
Pe de alta parte, nici aici profesorii romani nu se pot amesteca in breasla cu cei maghiari. Dascalii maghiari si-au format o uniune separata, la care nu s-a afiliat nici un roman.
Factorul politic influenteaza si el mediul didactic. Liceele maghiare beneficiaza de ajutoare financiare mult mai mari decat Scoala Generala -Liviu Rebreanu- si Colegiul National -Octavian Goga-, singurele centre de invatamant romanesti.
-Nu stiu, ca si UDMR acesta nici nu mai stii ce e: acum e partid politic, acum e organizatie culturala- – ne spune Olga Sarca. Si adevarul este ca sprijinul financiar al statului in aceasta zone nu atinge cote preferentiale, existand ori un dezinteres, ori un aranjament.
La Miercurea Ciuc, nici un roman nu face parte din Consiliul local, dar directoarea vorbeste frumos despre primarul orasului, care e de origine maghiara si care a castigat in alegeri candidand independent.
-Primarul e deosebit, uneori nici n-am gandit ca e sas. Cred ca cei de sus ar trebui sa ne mai lase in pace. Am vecini numai secui si n-am probleme cu ei. De multe ori, simt ca cei de sus vorbesc in locul nostru fara sa ne intrebe si pe noi- – a concluzionat profesoara.
La Prefectura Miercurea Ciuc, o directoare care pare, dupa accent, sa fie de origine maghiara, din familie mixta, Eva Stoica, e in asemntimentul directoarei.
-Judetul e unul normal. Starile anormale
cauta sa le starneasca politicienii destepti, la nivelul populatiei nu sunt probleme-
Pregatiri pentru premier
Si la Prefectura, dar si la Colegiul National -Octavian Goga- se fac pregatiri pentru sosirea delegatiei guvernamentale, condusa de primul ministru, si pentru deschiderea anului scolar. Directoarea are o discutie lunga cu cineva de la inspectorat. Pe o foaie, una dintre cele doua confidente si-a notat cate ceva. -Copiii vor da buchetele de flori… Sa fie pregatit specialistul cu doua trei fraze. Sa se ridice pachetelele cu rechizite, sa le dati copiilor… Drapelul bun-. La acest centru de invatamant situatia e paradoxala. Cateva familii de maghiari, nu multe totusi, au solicitat expres introducerea si a unei clase pentru copii maghiari, pentru ca acestia sa invete si limba romana.
Unii au inteles ca e necesara fiintarii in Romania.
Pe de alta parte, si aici, romanii care nu stiu limba maghiara, sunt condamnati sa intre in somaj pentru ca inclusiv agentii economici privati, in mare parte maghiari, pun aceasta conditie.