Batalia pentru imagine este una surda, care se duce mai mult in culise si, in functie de infrangeri sau victorii, pasii facuti inainte sau inapoi sunt de cele mai multe ori decisivi. Ani de zile, pe fondul unei realitati triste, coroborat cu neglijenta autoritatilor vizavi de imaginea tarii, au permis ca Romania sa fie cunoscuta in lume doar ca o tara a tiganilor, a copiilor abandonati, a cersetorilor, a marilor corupti.
Actualii guvernanti au promis ca nu ne va mai fi rusine sa spunem in strainatate ca suntem romani. Cu toate acestea, Romania, indiferent de proportii, a continuat sa fie prezentata cu etichetele mai sus-mentionate. In schimb s-a reusit o promovare, pana la saturatie, a Guvernului si a premierului. Pentru toate acestea raspunde ministrul informatiilor publice, sociologul Vasile Dancu.
-Eterna si fascinanta Romanie-, pe un colt de etajera
– Domnule ministru, o secventa din imaginea Romaniei s-a derulat tocmai cand incercam sa ajungem la dvs. (miercuri, 5 decembrie) pentru interviu. Un SPP-ist din fata Guvernului a inceput sa zbiere la noi pentru ca am stationat necorespunzator. In Guvern, am fost plimbati de la o intrare la alta pe motivul ca nu avem voie sa intram cu reportofonul daca nu avem acreditare. Este vorba despre o noua strategie de imagine a Guvernului, pe care nu o intelegem noi?
– Nu. Ati avut ghinionul sa va confruntati cu o situatie exceptionala, impusa de reuniunea OSCE, astfel incat s-a considert ca este nevoie de o intarire a pazei si protectiei. Desigur, este o situatie dezagreabila, care poate induce ziaristului o agresivitate suplimentara celei cerute de deontologia profesionala.
– Apropo de agresivitate, la inceputul guvernarii, anuntati un program agresiv de refacere a sifonatei imaginii a Romaniei, in exterior. Dupa un an de zile, in realiate, in presa internationala, tot tigani suntem…
– Da, dar este imposibil ca intr-un an de zile sa schimbi imaginea unei Romanii care ani si ani de zile a fost perceputa deformat. Noi am conceput doua strategii: una pe termen scurt si una pe termen mediu. Anul acesta am reusit sa punem bazele viitoarei comunicari internationale a Romaniei. A fost absolut necesar sa incepem sa construim canale de comunicare, pentru ca, trebuie spus, cele care existau, putine la numar, erau infundate. As putea mentiona faptul ca am reusit sa stabilim canale de comunicare permanente, on-line, cu atasatii de presa ai ambasadelor din Romania, prin care le punem la dispozitie informatii la zi despre ce se intampla la noi in tara. Cred ca este o realizare, deoarece nu aveau alte mijloace de informare decat din presa, iar aceste informatii sunt fragmentare. De asemenea, am reusit sa stabilim parghii de comunicare directa cu majoritatea departamentelor de comunicare ale guvernelor din Uniunea Europeana, cu cabinetele primilor-ministri, pentru a putea face schimb, in permanenta, de documente oficiale, de informatii. Este o etapa importanta, din punctul meu de vedere, pentru ca oricat de specialisti am fi in comunicare persuasiva, in publicitate sau marketing statal, orice imaginea are la baza informatia. Indiferent de modul in care este ea interpretata. Or, cand am venit eu la acest minister am descoperit ca nu exista nici macar informatie despre Romania, desi la noi in tara toata lumea este specialista in imagine. Exista chiar profesori care isi spun imagologi, dar care nu stiu ce inseamna imagologia.
– Cu sau fara imagologi, cert este ca in timp ce Romania are in strainatate o imagine negativa, s-a reusit ca in tara Guvernul si primul-ministru sa fie promovat pana la saturatie. Nu ar trebui sa fie invers? Adica sa fie promovata mai mult Romania in exterior si mai putin Guvernul in interior?
– Intr-adevar, am avut citici, unele ironice, chiar in strainatate, pentru prezenta excesiva a Guvernului si a primului-ministru in presa. Mi se pare aberant sa acuzam Guvernul ca este prea prezent intr-o presa independenta, o presa cu finantare privata.
– Da, dar am putea sa acuzam ca se creeaza un eveniment din orice miscare a Guvernului sau a premierului, astfel incat presa sa fie -obligata- sa le mediatizeze? Chiar ati fost acuzat de propaganda…
– Chiar daca am vrea sa facem propaganda, nici nu am avea mijloacele necesare. Noi nu facem nimic altceva decat sa oferim informatii reale si mai ales utile despre ceea ce s-a intamplat. Presa preia aceasta informatie si o reda cititorului in functie de necesitatile si asteptarile publicului pe care il are. Pe de alta parte, faptul ca Guvernul si primul-ministru sunt foarte prezenti in presa, se datoreaza probabil si activismului Guvernului si a premierului, dar si a unei cereri din partea publicului, pe care jurnalistii o resimt.
– De imaginea partidului de guvernamant, a PSD-ului, tot dumneavoastra va ocupati?
– Nu, de imaginea partidului se ocupa o comisie a Partidului Social Democrat, condusa de secretarul executiv, doamna Dorina Mihailescu. Eu nici macar nu sunt membru al acestei comisii.
– Ne-ati vorbit despre -desfundarea- canalelor de comunicare…
– Da, si v-am explicat si cat de importante sunt aceste canale de comunicare. Revenind la imaginea Romaniei in exterior, pot sa spun ca noi practic am luat-o de la zero. Cand am venit eu la acest minister, nu am gasit decat cateva albume -Eterna si fascinanta Romanie- aruncate pe un raft. A trebuit sa ne apucam sa producem informatie despre Romania, pentru a putea, asa cum am mai spus, sa realizam o imagine reala a tarii noastre in exterior.
– Cu toate acestea, tocmai cand sa va faceti bilantul anual, o prestigioasa revista de cultura din Statele Unite publica un articol in care ne califica drept o tara ciudata, care indrazneste sa viseze la integrarea in Uniunea Europeana…
– Vedeti, Romania are niste reziduuri de imagine, pe care nu le putem noi elimina intr-un an de zile. Cred ca va trebui sa treaca un deceniu, cand deja vom fi integrati in structurile euro-atlantice, ca Romania sa inceapa sa nu mai fie perceputa prin prisma unor stereotipuri negative. Uitati-va la Franta, care timp de 30 de ani, pe fondul unor probleme economice: de turism, comert etc., s-a luptat sa elimine unele stereotipuri negative, mostenite istoric, pe care englezii le promovau si chiar si astazi le promoveaza. Romania nu este, in primul rand, cunoscuta in strainatate…
– Si s-a facut ceva ca sa fie cunoscuta? Ati gasit parghii pentru promovarea Romaniei in exterior? Sau mizam in continuare pe Ceausescu, Nadia, Hagi si Dracula?
– Din nefericire, parghiile pentru promovare sunt limitate pentru ca nu exista foarte multi bani. In limita posibilitatilor, noi am facut ce am putut si, cred eu, chiar mai mult decat atat. Una dintre realitatile care trebuie promovate este, de exemplu, cea economica, realitate care are un rol esential in schimbarea imaginii Romaniei in exterior. Noi am lucrat mult la aceasta problema, am editat un CD despre mediul economic, despre legislatie, pe care l-am distribuit, de asemenea, in strainatate, la marile companii, la marile publicatii…
– Celor de la -The Economist- le-ati trimis CD-ul?
– Cu -The Economist- avem relatii mai stranse, pentru ca este o publicatie care se intereseaza destul de mult despre Romania si careia noi ii transmitem tot timpul informatii despre economia noastra, despre legislatia romaneasca.
– Deci, se poate spune ca aceasta publicatie are la dispozitie o documentatie la zi despre tara noastra, care sa ii permita realizarea unor articole obiective despre Romania?
– Absolut!
– In acest caz, inseamna ca intr-adevar suntem o tara cu o economie nord-africana, cu aspiratii nejustificate la Uniunea Europeana. Cel putin asta sustineau cei de la -The Economist- in ultimul lor articol despre Romania.
– Eu pot sa va arat cel putin 20 de articole pozitive aparute anul acesta in -The Economist- .
– Si nu credeti ca acest ultim articol le anuleaza pe celelalte 20?
– Nu, nu cred. Asta intra si in sfera unor anumite jocuri de interese economice, pentru ca nu trebuie sa uitam ca noi mai avem inca de privatizat mari obiective. In orice mare ziar din lume apar articole influentate de unele jocuri de interese economice, articole platite intr-un fel sau altul de grupuri de interese.
– Exista grupuri de interese care doresc ca Romania sa aiba o imagine negativa in exterior?
– Da, exista. De exemplu numeroase articole despre situatia copiilor institutionalizati au in spate grupuri de interese din industria adoptiilor. In momentul in care noi am hotarat ca, pentru a respecta o directiva europeana, trebuie sa dezinstitutionalizam si sa blocam pentru o perioada adoptiile internationale, au inceput atacurile masive si grosiere la adresa Romaniei. Noi stim deja, dupa fiecare masura luata, unde vor aparea atacuri de acest gen, la fel ca si in problema rromilor…
– Cred ca, mai degraba, Romania se confrunta cu altfel de probleme vizavi de rromi si anume ca, in exterior, suntem asimilati de rromi. Nu credeti ca este o problema faptul ca suntem considerati cu totii tigani?
– Intr-adevar este o mare problema de imagine a noastra. Am realizat, inca din iunie, acea strategie pentru imbunatatirea situatiei rromilor, care a fost extrem de apreciata la nivelul UE. Aceasta strategie face o delimitare exacta, in care aratam ca, de fapt, rromii sunt o minoritate in Romania. In acelasi sens am facut toate demersurile pentru a schimba indicativul de tara din ROM in ROU, astfel incat sa nu se mai creeze confuzii. Apoi, la fiecare articol in care noi eram confundati cu rromi, am reactionat de fiecare data si, in urma demersurilor noastre, nu s-a mai intamplat ca aceeasi sursa sa -recidiveze-.
Batutul seii ca sa priceapa Orban
– La scurt timp de la instalarea Guvernului Nastase, dumneavoastra si alti cativa colegi de cabinet afirmati ca exista tari care incearca sa obstructioneze aderarea Romaniei la structurile euro-atlantice. Vreti sa detaliati un pic acest aspect?
– Se intampla la Tusnad, unde se tineau discursuri impotriva Romaniei… Cu cinci minute inainte il vazusem pe ministrul Informatiilor din Ungaria, care se plimba pe acolo, fara sa fi facut vreo notificare cuiva. S-a pornit o adevarata campanie de presa impotriva mea, dupa ce am vorbit atunci despre posibilitatea de a exista si interese potrivnice Romaniei. Am fost primul ministru care a fost la Tusnad si a raspuns intrebarilor a trei sute de oameni adunati intr-un cort, care il asteptau pe Orban. Am vrut sa vad daca se va face legatura intre prezenta sefului serviciilor secrete maghiare la Tusnad in acel moment si ceea ce am spus eu.
Nimeni nu a remarcat acest lucru. Eu cred ca cel mai mare dusman al Romaniei este Romania. Cel mai mare dusman al nostru si al imaginii Romaniei suntem tot noi, romanii.
