Acasă Actualitate În vremuri de criză, profitul Bisericii Ortodoxe Române se măsoară în milioane...

În vremuri de criză, profitul Bisericii Ortodoxe Române se măsoară în milioane de euro

DISTRIBUIȚI

Companiile au fost forțate de criză să își reducă cheltuielile, unele au intrat în faliment, instituțiile statului au redus personalul și au tăiat din salarii, mulți români au fără loc de muncă. Biserica Ortodoxa Română are însă profit și în recesiune. Culmea, din cotizații, taxe sau donații ale acelorași români sărăciți de criză. Cei care cred că Biserica nu adună sume mari se înșală, în unele cazuri mitropoliile sau arhiepiscopiile au profituri de milioane de euro. Spre exemplu, potrivit datelor de pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe, în 2010 Arhiepiscopia Tomisului a avut un profit de peste 29 de milioane de lei, adică aproape 6,8 milioane  euro.
Nici Arhiepiscopia Bucureștiului nu stă rău. Anul trecut a avut un profit peste 6 milioane de lei.
De asemenea, arhiepiscopia de la Timișoara a declarat un câștig de 2,6 milioane de lei, adică circa 600.000 de euro.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei a câștigat în 2010 circa 4,7 milioane de lei, adică peste 1 milion de euro. Printre cei care au adunat ceva mai puțini bani se află Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, care a avut anul trecut un profit de aproape 44.000 de lei, puțin peste 10.000 de euro. La un simplu calcul vedem că în buzunarul larg al BOR profitul se măsoară în milioane de euro, ceea ce nu e deloc rău pentru vremurile de criză pe care le trăim.  De unde vin banii?
Dincolo de oficierea de botezuri și nunți, înmormântări, pomeniri, binecuvântări sau tot felul de rugăciuni speciale pentru care se percep diverse sume (de cele mai multe ori fără ca preotul să dea chitanță), Biserica face afaceri în mai multe domenii.
Pe lângă producerea lumânărilor și comerțul cu obiecte de cult unde deține monopolul, biserica păstorește mai multe tipografii, hoteluri, agenții de turism pentru pelerinaje, dar și un centre de conferințe cantine sau săli pe care  le închiriază pentru nunți și botezuri.

Statut special

Care este rețeta succesului? Cultele religioase recunoscute, deși oferă multe tipuri de servicii, sunt scutite de unele taxe și impozite.
Astfel, potrivit Codului Fiscal (art. 15), Biserica Ortodoxă Română este scutită de la plata impozitului pe profit pentru: veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult religios, veniturile obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice și pentru  veniturile din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
De asemenea Codul Fiscal prevede scutirea Bisericii Ortodoxe Române de la plata accizelor pentru orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire.
Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, în cazul Bisericii Ortodoxe Române:  cele care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;clădirile retrocedate și clădirile utilizate pentru activități social-umanitare.
Biserica Ortodoxă Română este scutită și de la plata impozitului pe teren, dacă acesta aparține unui cult religios recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia, cu personalitate juridică.
De asemenea Patriarhia Română este scutită de plata taxei pentru eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizațiilor pentru construcția unor noi lăcașuri de cult sau o anexă a acestora.
Potrivit Codului Fiscal, nu este considerată activitate economică livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările,  cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri.

„Profitul“- ochiul dracului

Reprezentanții Bisericii spun că datorită statutului juridic al cultelor ca unități de drept privat, dar de utilitate publică, acestea dezvoltă multe activități sociale, astfel încât „scutirea de impozite este o necesitate”.
Interesant este că aceste scutiri sunt condiționate de folosirea fondurilor obținute din donațiile credincioșilor și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, cărți religioase, vin cultic și alte obiecte bisericești) în scopuri bine definite, și anume întreținerea și funcționarea unităților de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Aceeași lege a libertății religioase mai prevede ca întreținerea și desfășurarea activităților cultelor religioase să fie acoperite în primul rând din veniturile proprii. De asemenea, în legea 489/2006 este prevăzut ca aceste culte religioase să își poată stabili contribuții din partea credincioșilor lor pentru susținerea activităților pe care le desfășoară. Chiar și statul promovează sprijinul acordat de cetățeni cultelor prin deducerile din impozitul pe venit. Potrivit articolului 11 din cadrul aceleiași legi, sprijinul statului constă și în acordarea de facilități fiscale.
Aceste condiționări sunt motivul pentru care reprezentanții Bisericii Ortodoxe susțin că sumele raportate la Ministerul Finanțelor nu pot fi numite „profit”.
Slujitorii Domnului spun că Ministerul Finanțelor Publice, în evidențele contabile postate pe site-ul oficial, nu face nici o distincție între societățile economice productive și unitățile de cult care din punct de vedere financiar-contabil sunt non-profit, utilizând același program computerizat de evidență contabilă și că este incorect ca unităților de cult să le fie înregistrate debitele la categoria profit. Reprezentanții BOR spun că „profit” este un termen economic impropriu pentru acestea, care au doar buget de venituri și cheltuieli. La sfârșitul fiecărui an contabil, sumele necheltuite de către unitățile de cult nu sunt distribuite sub formă de dividende, ci transferate în bugetul pe anul următor pentru continuarea activităților sau folosite în situații de urgență.
Fie că îl numesc sau nu „profit”, mitropoliile si arhiepiscopiile au raportat pentru anul trecut sume importante de bani, iar banii sunt… ochiul dracului.

De unde vin banii?

Potrivit Asociației Secular-Umaniste din România, după secularizare, prin legea reformei agrare din 1864 au fost împroprietărite bisericile, fiecare primind aproape 9 hectare de pământ. De asemenea, Asociația mai amintește cum după 1989, BOR a recăpătat prin retrocedare sute de mii de hectare de teren agricol și păduri, imobile și alte bunuri și cum a căpătat de la stat, în folosința gratuită sau în proprietate, nenumărate terenuri și imobile, plus un monopol pe comercializarea anumitor articole.
Potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al Patriarhiei, în România funcționează 15.203 unități bisericești, cu un total de 19.776 de locații imobiliare (inclusiv reședințele eparhiale și cimitirele) și 16.128 de lăcașuri de cult.
ASUR susține că Biserica a primit chiar și anul trecut terenuri de la stat. Ei citau Ordonanța de Urgență 214/17.03.2010 prin intermediul căreia un teren aflat în proprietatea publică a statului a fost dat gratuit Mânăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
În total, Patriarhia Română deține peste 2% din fondul forestier al României. Potrivit reprezentanților Ministerului Mediului și Pădurilor, unitățile de cult de la noi din țară dețin 140.000 de hectare de păduri.  Pe lângă terenuri, statul mai dă și bani Patriarhiei. Asta pe lângă cei pentru salariile angajaților.  Asociația Secular-Umanistă din România a amintit de Ordonanța 263/31.03.2010 potrivit căreia bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu suma de 2,15 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, și alocarea acesteia Episcopiei Caranse­beșului în vederea finalizării construcției Catedralei Episcopale din Caransebeș. De asemenea, Ordonanța 417/28.04.2010 prevede suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru Secreta­riatul de Stat pentru Culte, cu alte 18,56 milioane lei.
Prin urmare, în buzunarul BOR intră anual mulți bani despre care nimeni nu știe cum sunt cheltuiți. Deși reprezentanții Patriarhiei promiteau încă de acum un an că vor face transparente veniturile și cheltuielile BOR, nici până în prezent această promisiune nu s-a concretizat, semn că …încurcate sunt căile Domnului!

Mihaela Dobrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.