- Ținta de a atinge 20 % din piața mondială până în 2030 pare nerealistă.
- Partea leului din investiții ține de statele membre și de sectorul privat; Comisia Europeană gestionează fonduri mult mai modeste.
- Probleme precum accesul la materii prime, costurile cu energia și tensiunile geopolitice complică și mai mult ecuația.
Este foarte puțin probabil ca UE să își atingă ținta de a deține o cotă de 20 % din piața mondială a microcipurilor până în 2030, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Actul privind cipurile adoptat de UE în 2022 a adus un suflu nou pentru sectorul european al microcipurilor. Chiar și cu acest impuls, este greu de crezut că investițiile mobilizate vor întări vizibil poziția UE în domeniu.
Microcipurile au un rol vital în viața modernă. Penuria mondială de microcipuri în timpul pandemiei de COVID-19 a scos în evidență importanța lor critică pentru economie. În strategia sa pentru deceniul digital, Uniunea și-a stabilit obiectivul ca, până în 2030, să ajungă la o pondere de 20 % din valoarea producției mondiale de microcipuri de ultimă generație și durabile. Comisia Europeană a făcut progrese rezonabile în implementarea strategiei, dar auditorii au constatat că între ambiție și realitate rămâne un decalaj greu de ignorat.
„UE trebuie să injecteze de urgență o doză de realism în strategia sa pentru sectorul microcipurilor”, a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Curții responsabilă de acest audit. „Sectorul este în mișcare accelerată, concurența geopolitică este acerbă, iar UE nu ține momentan deloc pasul cu ritmul impus de propriile ambiții. Ținta de 20 % era de fapt un vis frumos. Ca să îl transformăm în realitate, capacitatea de producție ar trebui să crească de aproximativ patru ori până în 2030. Or, în ritmul actual, nu suntem nici măcar pe aproape. Europa trebuie să fie un concurent puternic, iar Comisia Europeană ar trebui să își recalibreze strategia pe termen lung pentru a se alinia cu realitatea de pe teren.”
Comisia este responsabilă pentru doar 5 % (4,5 miliarde de euro) din finanțarea de 86 de miliarde de euro estimată în Actul privind cipurile până în 2030. Restul banilor ar urma să vină de la statele membre și de la industrie. Spre comparație, pentru o perioadă de doar trei ani (2020-2023), principalii producători mondiali au prevăzut investiții de 405 miliarde de euro. Forța financiară a Actului privind cipurile este, pe lângă, doar o picătură într-un ocean.
Însă, așa cum subliniază auditorii, pe bună dreptate, Comisia nu are mandatul de a coordona la nivelul UE investițiile naționale, pentru a se asigura că acestea sunt aliniate la obiectivele Actului. În plus, în Actul privind cipurile planează neclarități asupra obiectivelor și a monitorizării. Greu de spus este și dacă s-a preocupat acesta cu adevărat de nivelurile actuale ale cererii de microcipuri standard.
Există și alți factori majori care pun bețe în roatele competitivității UE în domeniu și afectează, deci, șansele de reușită ale Actului privind cipurile. Putem menționa aici dependența de materii prime, costurile ridicate cu energia, preocupările de mediu, tensiunile geopolitice și controlul exporturilor, precum și lipsa de personal calificat. Ca și cum aceste probleme nu erau de ajuns, industria microcipurilor din UE este formată din câteva mari întreprinderi axate pe proiecte care implică sume foarte mari. Anularea, întârzierea sau eșecul unui singur proiect poate avea deci un impact considerabil asupra întregului sector.
Una peste alta, auditorii au constatat că este foarte puțin probabil ca Actul privind cipurile să crească în mod notabil ponderea UE pe piața microcipurilor sau să ducă la atingerea țintei de 20 % din producția mondială. Comisia Europeană spune ea singură, în previziunile sale din iulie 2024, că, în pofida unei creșteri semnificative preconizate a capacității de producție, ponderea totală a UE din lanțul valoric global, pe o piață în dezvoltare rapidă, ar face doar un pas timid înainte, de la 9,8 % în 2022 la doar 11,7 % până în 2030.
Ca parte a politicii industriale a UE, Actul privind cipurile a fost introdus în februarie 2022, pe fondul perturbărilor aduse în lanțul mondial de aprovizionare de pandemia de COVID-19. Scopul său era de a combate penuria de microcipuri și de a consolida poziția de lider tehnologic a UE. Regulamentul privind cipurile a intrat in vigoare în septembrie 2023.
Actul privind cipurile a fost precedat, în 2013, de o strategie care viza consolidarea sectoarelor micro- și nanoelectronicelor. Capacitatea de producție a microcipurilor a crescut substanțial în UE începând din 2013, fără să țină însă pasul cu creșterea globală, ceea ce înseamnă că ponderea reprezentată de UE pe piața mondială a scăzut.
Actul privind cipurile a fost elaborat într-o oarecare grabă, parțial ca răspuns la penuriile apărute după pandemia de COVID-19. Consecința? Procedurile standard de pregătire a legislației, cum ar fi evaluarea strategiilor anterioare și o evaluare de impact a propunerii, nu au fost pe deplin respectate.
Comisia Europeană trebuie să prezinte prima evaluare intermediară și prima revizuire a Actului privind cipurile Parlamentului European și Consiliului până în septembrie 2026.
Raportul special nr. 12/2025, intitulat „Strategia UE privind microcipurile”, este disponibil pe site-ul Curții, alături de o sinteză de o pagină a principalelor informații și constatări.
