Acasă Actualitate Mihai Eminescu – interzis la Muzeul Literaturii Române!

Mihai Eminescu – interzis la Muzeul Literaturii Române!

DISTRIBUIȚI

Poetul „născut nepregătit“, Varujan Vosganian, recompensat generos de conducerea muzeului

Ieri s-au împlinit 120 de ani de la moartea jurnalistului, poetului și omului politic Mihai Eminescu. Indiferent de unghiul de receptare, Eminescu este – voit sau nu – o valoare, un „brand“ al României. Dacă până la receptarea integrală a lui Eminescu va mai trece apă pe Dâmbovița, măcar în plan literar ne-am fi așteptat, ieri,
să vedem fie și o minimă consemnare a reperului acestei date de 15 iunie, pe care până și elevii de liceu o au în agenda programei școlare. Instituția plătită de cetățenii Capitalei, Muzeul Literaturii Române – locul unde se află o parte dintre manuscrisele Eminescu – are rolul și atribuția gestionării reperelor culturii și literaturii române. Firesc, această instituție ar fi fost de așteptat să aloce atenție datei de 15 iunie.
Ieri, însă, Muzeul Literaturii Române și-a închis porțile pentru Eminescu. Am sunat la secretariatul Muzeului și la biroul de relații publice, încercând să aflăm care e motivul pentru care în programul Muzeului din ziua de 15 iunie nu există nici o mențiune și nici un fel de activitate. Ca și când această zi nu ar avea nici un fel de semnificație pentru culturnicii MLR. Site-ul Muzeului nu precizează nimic, iar de la angajații instituției am aflat că de fapt pagina web nu mai este de actualitate și că nu am ce afla de aici.
Diversele doamne sau domnișoare care au răspuns întrebărilor ziarului „Curentul“ au dat din colț în colț precizând în final că numai directorul instituției, Radu Călin Cristea (foto medalion), știe de ce ziua de 15 iunie este o zi moartă pentru Muzeul Literaturii. Am pregătit o serie de întrebări pentru director, le-am comunicat distinselor „comunica-toare“ și am așteptat să fim contactați, așa cum ni s-a promis, în vederea bunei informări a publicului, a cetățenilor Capitalei care plătesc salariul directorului și contribuie la bugetul Muzeului Literaturii Române. Până la închiderea ediției nu am avut parte de vreun răspuns.

Eminescu ba – Vosganian da

În schimb, tot sunând, spre marea noastră surpriză, am aflat că muzeografii pregătiseră un proiect de expoziție de fotografii și documente, însoțită de o evocare a poetului Mihai Eminescu, care a fost refuzată fără explicații de directorul Radu Călin Cristea, deși suma propusă pentru acest proiect se plasa la o cotă minimală de 1.000 lei. Pentru Eminescu 1.000 de lei a fost prea mult, nu însă și pentru poetul de renume mondial, savantul și scriitorul de largă respirație și recunoaștere universală – Varujan Vosganian, cel „născut nepregătit“, care a fost recompensat cu 1.500 lei pentru o prestație de o jumătate de oră la muzeu. În data de 1 iunie s-a organizat un concurs de eseuri pentru elevii de liceu – ceva de nivel de inspectorat școlar, eveniment la care Vosganian a „muncit“ cam juma’ de oră, prestând în juriu, fără îndoială deoarece este cu adevărat foarte competent la nivel de liceu. Suma încasată de Vosganian este cu 50% mai mare decât suma care i-a fost refuzată lui Eminescu.
Manifestarea, cu aer de festin utecist la care a jurizat pe 1.500 de lei ex-ministrul Finanțelor, intitulată „România pitorească“, nu avea nicio legătură cu valorificarea patrimoniului muzeal – ce conține 300.000 de piese, manuscrise, fotografii, documente, obiecte, acte ce au aparținut scriitorilor, acumulate în cei peste 40 de ani de existență a acestei instituții de cultură de rang național.
În schimb, manuscrisele valoroase ale lui Eminescu și alte materiale arhivistice aflate în păstrarea muzeului ar fi putut constitui baza unei manifestări proprii și specifice „fișei instituționale“ – manifestare refuzată lui Eminescu.

Cezar Ivănescu – încă un refuzat al Muzeului Literaturii

Nu doar Eminescu este un refuzat al Muzeului Literaturii. Și marele poet Cezar Ivănescu a fost unul dintre „exclușii“ acestei instituții. Cezar Ivănescu a fost unul dintre puținii membri autentici ai breslei scriitoricești neatins de virusul comunist care s-a încuibat adânc în Uniunea Scriitorilor. A fost un personaj rectiliniu și cu totul aparte în mediul literar românesc, motiv pentru care a fost ținta unor atacuri devastatoare ale culturnicilor din vechea rețea kominternistă. A avut parte de o moarte cu totul suspectă, care este cercetată în momentul de față de Parchet. La cererea familiei acestuia de a-i omagia memoria la Muzeul unde a avut atâtea manifestari culturale, Radu Călin Cristea a refuzat brutal cu vorbele: „Muzeul nu e capelă!“.
Cinismul său a șocat opinia publică cu atât mai mult cu cât mulți alți scriitori au fost omagiați, la moarte, în holul Muzeului sau au primit onoruri naționale chiar la Ateneul Romån.
Pe lângă disprețul arătat de actualul director Radu Călin Cristea față de marii poeți ai României – excluși și după moarte din chiar instituția care gestionează valorile literare ale țării, am luat la cunoștință despre un adevărat scandal care mocnește în interiorul Muzeului, determinat de gestionarea aberantă și discreționară a resurselor financiare și a „programelor culturale“.
Întrucât aceste programe au ca sursă de finanțare bani publici, provenind exclusiv din bugetul Muzeului Literaturii alocat de către Primăria Capitalei, și deoarece Muzeul este, conform definiției, o instituție publică, „Curentul“ își va asuma în perioada următoare rolul informării publicului cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii cetățenilor Capitalei. Dacă tot i-a refuzat lui Eminescu comemorarea la Muzeul Literaturii, ne angajăm să-i asigurăm și noi directorului Radu Călin Cristea un loc la vedere în panteonul nemuritoarelor licheluțe care au tot parazitat cultura română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.