Miliarde de lei irosite de rromii din Botosani

Dupa 2002, rromii din Botosani au avut la dispozitie 13 miliarde de lei pentru tot felul de programe. O parte din bani au fost cheltuiti fara efectul scontat, iar cateva miliarde de lei s-au intors la finantatori.

Peste 13 miliarde de lei au ajuns in judet, incepand din 2002, pentru finantarea a diferite programe dedicate rromilor. Formarea expertilor locali, reabilitarea de locuinte, achizitionarea de utilaje agricole, specializarea unor turnatori-formatori sunt doar cateva dintre obiectivele pentru care s-au obtinut sume importante de bani. Rezultatul acestor programe se lasa inca asteptat in multe dintre cazuri.

Cel mai costisitor program, de 29.000 de euro, l-a constituit -Instruire pentru integrare-, accesat de prefectura si care a avut ca principal obiectiv formarea expertilor rromi care sa lucreze ca si consilieri pe langa primariile localitatilor cu comunitati importante ale etniei. S-au pregatit 19 persoane, insa doar 11 dintre acestea au devenit salariate ale primariilor. -Sustinerea cursurilor nu presupunea obligativitatea angajarii-, declara Semiramida Balan, seful Biroului Judetean Rromi (BJR), care mai spune ca principala problema in angajarea respectivilor rromi ar fi la nivelul primariilor care, motivand lipsa fondurilor, ar fi refuzat includerea in organigrame a unui post de expert rrom.

Rezultate sub asteptari

Alti 18.000 de dolari au fost cheltuiti pentru prevenirea infractionalitatii juvenile la rromi. Si acest program a fost finantat din fonduri PHARE, Primaria Botosani si Asociatia pentru Promovarea Sigurantei in Comunitate fiind unitatile care au reusit sa aduca banii. In ciuda sumelor cheltuite, rezultatele nu par sa fie tocmai cele asteptate. -Nu dispun acum de o situatie exacta, dar cert este ca probleme sunt in continuare si nu numai cu rromii. Sunt probleme care in totalitate nu se rezolva niciodata-, declara comisarul-sef Costica Holca, seful Inspectoratului Judetean de Politie.

Daca in astfel de cazuri banii cheltuiti nu par sa isi fi atins in totalitate scopul, in altele nu s-a reusit nici macar consumarea fondurilor obtinute. Cel mai elocvent program este -Agrom Albesti-, de 2,5 miliarde de lei, solicitat de Primaria Albesti, prin care ar fi trebuit sa se achizitioneze utilaje agricole, sa se insamanteze grau, sa se efectueze alte lucrari de profil si sa se creeze locuri de munca pentru 20 de membri ai etniei. Toate fondurile s-au intors insa la finantator. Potrivit sefului BJR, vina principala o poarta conducerea Primariei Albesti, care ar fi avut retineri in implementarea programului si cheltuirea banilor. Un caz asemanator este cel al programului -Casa Roma- accesat de Primaria Botosani. Municipalitatea a reusit sa obtina 5,6 miliarde de lei pentru reabilitarea locuintelor rromilor, insa nu s-a reusit sa se cheltuiasca nici jumatate din suma, restul intorcandu-se la guvern. Problema a constat in faptul ca programul a fost lansat in a doua parte a anului 2003, formalitatile legate de licitatie au facut ca lucrarile sa demareze cand vremea era destul de rece si nu s-au mai putut efectua intr-un ritm sustinut. Astfel, la 31 decembrie, nu s-a reusit sa se cheltuiasca nici macar jumatate din bani.

Rrom sau roman?

In cazul altor programe, dupa ce au beneficiat de finantare, rromii nu prea mai recunosc ca sunt membri ai etniei. In aceasta categorie ar putea fi introdus un program al Euroregiunii Carpatice, prin care s-a cumparat costumatie de concert celebrei fanfare de la Balta Arsa. Luna trecuta, la o intalnire a expertilor rromi cu primarii, reprezentantul Primariei Corni afirma ca membrii fanfarei se simt jigniti cand li se spune ca sunt rromi. -Nu putem spune ca programele si-au atins in totalitate scopul. In parte s-a intamplat acest lucru-, declara Semiramida Balan. Aceasta mai spune ca principala satisfactie dupa trei ani de derulare a diverse programe o constituie formarea unui capital social si a aproximativ 200 de persoane. Totodata, seful BJR sustine ca Botosaniul este un judet-pilot in implementarea programelor pentru rromi, fiind evidentiat in acest sens si in cadrul videoconferintelor. -Rezistenta la nou constituie principala dificultate. Merg la fiecare primarie si ma rog sa facem un proiect-, mai afirma Semiramida Balan.

Alti bani s-au mai cheltuit pentru specializarea a 25 de turnatori-formatori, reabilitarea unor locuinte ale rromilor din Dorohoi, marirea gradului de toleranta fata de rromi.