-Moarte romanilor din Serbia!-

Atat timp cat romanii sunt discriminati etnic, chiar la ei acasa, de catre minoritatile conlocuitoare care isi permit sa infiinteze autonomii etnice peste noapte, nu mai mira pe nimeni ca ei sunt tratati ca niste paria in -patriile- lor adoptive. In Bulgaria nu sunt recunoscuti ca minoritate, de la Ucraina nu te poti astepta la nimic atat timp cat este foarte departe de valorile europene, iar in Iugoslavia, desi exista o lege a minoritatilor, ultranationalistii sarbi, cu acceptul tacit al guvernului Serbiei, ii trateaza cu sloganuri de genul -Moarte romanilor!- scrise pe usi. Autoritatile romane, ca de obicei, dorm in ignoranta lor, in -somnul cel de moarte-, in care le -adancira barbarii de tirani-. In urma cu 10 zile, pe usa sediului Asociatiei pentru Cultura Romanilor-Vlahior din Bor, aceiasi ultranationalisti, incurajati tacit de lipsa de reactie a autoritatilor locale, scriau -Mars din Serbia-. Asociatia respectiva, sprijinita si de Oficiul pentru Drepturile Minoritatilor din Centrul si Sud-Estul Europei, face un apel catre Consiliul Europei, OSCE si Comitetul Helsinki, -pentru luarea in evidenta si acordarea protectiei internationale romanilor din Serbia de nord-est-.

Frica de autonomie

Desi numarul romanilor din Iugoslavia se ridica la peste un milion, conform recensamintelor oficiale acestia nu ar fi decat putin peste 400.000. Chiar si asa, ei nu au suscitat niciodata interesul guvernelor romane postdecembriste, incapabile sa inteleaga situatia si rolul pe care il pot juca acestia pentru Romania. Anul trecut, un reprezentant al guvernului de la Belgrad sustinea ca autoritatile incearca sa imbunatateasca situatia minoritatilor, dand ca exemplu Legea minoritatilor, recent votata de Parlamentul federal. A mintit! Legea exista, dar nu se aplica. Pe de alta parte, aceasta minciuna venea pe fondul unor articole din presa iugoslava, in care romanii erau calificati drept -teroristi- care pregatesc o -insurectie- pentru declararea autonomiei in estul Serbiei. La acea vreme, vicepresedintele Comitetului Helsinki, Pavel Domonji, denunta asemenea pozitii, apreciind ca aceasta atitudine denota -primitivismul- unor politicieni si reflecta ostilitatea opiniei publice iugoslave fata de acordarea unor drepturi pentru minoritati. Nimic nu s-a schimbat de atunci… Ba dimpotriva, lucrurile par a scapa de sub control.

Crucea cu patru -S–uri

Vineri, 17 octombrie a.c., pe geamul Asociatiei Ariadnae Filum pentru cultura vlaho-romanilor din Serbia (AAF) a aparut un graffiti nationalist (crucea cu patru -S-), care reprezinta stema Serbiei. Este semnul care a insotit atat conflictul din Bosnia, cat si pe cel din Croatia, fiind un semn deseori utilizat de ultranationalistii sarbi. -Aceasta este inca o provocare in rand adresata romanilor din Serbia-, declara presedintele asociatiei, Predrag Balasevic. Trei zile mai tarziu, aceeasi asociatie emitea un comunicat de presa din care spicuim: -Este al doilea incident de acest fel intr-o perioada scurta de timp. Primul graffiti pe geamul sediului a aparut in luna februarie 2003 cu mesajul <Mars din Serbia>. Ziarele, televiziunea, radioul au comentat acest subiect. Incidentul a fost reclamat la politie, dar din pacate nu s-au gasit vinovatii. Dar ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este ura si tot mai marea intoleranta care se manifesta fata de romanii care traiesc pe aceste meleaguri, ura care, deocamdata, se manifesta prin intermediul acestor graffiti, caci sa nu uitam si de acel graffiti aparut de curand pe zidurile unei cladiri din centrul orasului Bor, avand mesajul <Moarte Romanilor>. Graffiti cu mesajul <Mars din Serbia> spune clar ca locul romanilor nu este in Serbia si ca trebuie alungati de aici. Ceea ce am spus atunci repetam si acum: Serbia este tara noastra si vrem sa traim aici, dar vrem de asemenea sa dobandim drepturile noastre elementare de care inca nu ne bucuram si anume: limba materna in scoli, emisiuni radio si TV, publicatii in limba romana (care sa fie finantate de Serbia), slujbe bisericesti in limba romana. Pentru toate acestea vom lupta prin toate mijloacele legale, permise de legile statului sarb. Asteptam ca organele locale, primarul, partidele politice din Bor sa condamne acest incident si, bineinteles, ca politia sa gaseasca vinovatii. Avand in vedere ca organele puterii locale nu au facut nimic in ceea ce priveste implementarea legii despre drepturile si libertatile minoritatilor nationale (de la adoptarea legii au trecut 18 luni), in mod constant exista o tacere si o lipsa de reactie la atacurile la care sunt expuse partidele politice, organizatiile nonguvernamentale, ca si unele persoane de etnie romana, Ariadnae Filum a facut primii pasi in a aduce la cunostinta Ministerului pentru minoritati, Consiliului Europei si Uniunii Europene adevarata situatie a romanilor care traiesc pe aceste meleaguri, unde drepturile elementare sunt grosolan incalcate-, se mentioneaza in comunicatul AAF. Acelasi lucru il cere si Oficiul pentru Drepturile Minoritatilor din Centrul si Sud-Estul Europei, care pledeaza si pentru -protectie internationala- pentru romanii si asociatiile romanesti din aceasta tara. Dar poate ca acest lucru ar fi realizabil daca si Bucurestiul ar da vreun semn de viata diplomatica.