Acasă Actualitate Modificarea Legii cetățeniei române, dezbătută la Senat împreună cu românii din jurul...

Modificarea Legii cetățeniei române, dezbătută la Senat împreună cu românii din jurul granițelor

DISTRIBUIȚI

Dobândirea cetățeniei române pentru etnicii români din comunitățile istorice din jurul granițelor ridică încă mari probleme. Dacă redobândirea cetățeniei pentru românii și rudele lor din motive neimputabile lor își produce deja efectele în Republica Moldova și în regiunea Cernăuți, aflată acum în componența Ucrainei, nu același lucru se produce pentru românii din regiunile ucrainene Transcarpatia sau Odesa, Valea Timocului și Voievodina din Serbia sau românii din zona Vidinului din Bulgaria. Cu toate acestea, ei sunt etnici români recunoscuți și declarați. De asemenea, aceștia vorbesc limba română, condiție primordială în acordarea cetățeniei române, fie că vorbim aici chiar și despre un străin care solicită cetățenia română în cadrul unei aplicații rudimente. Tocmai pentru a da o formă cât mai bună noului proiect de lege ce ar trebui să modifice Legea nr. 21 privind obținerea cetățeniei române, mai precis articolul 11, Comisia românilor de pretutindeni de la Senat a organizat marți o dezbatere cu tema „Propuneri legislative pentru modificarea și completarea art.11 din Legea nr. 21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române”.

La dezbatere au participat reprezentanți ai mediului asociativ românesc din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, care și-au expus pe rând motivele pentru care ar dori să obțină cetățenie română. De la unele de ordin moral și restabilire a adevărului istoric, până la dreptul de a fi cetățean al UE, participanții la dezbatere au subliniat la unison că fără o astfel de simplificare, procesul de asimilare și deznaționalizare practicate de statele vecine în cazul minorității române își va face și mai mult simțite efectele. Preşedintele Iniţiativei Româneşti din Serbia (IRS), Boian Bărbuţă a declarat că Belgradul continuă procesul de divizare a comunității românești mergând pe aceeași idee că vlahi sunt alt popor decât românii și că trebuie să primească drepturi diferite. „Dacă căpătăm cetățenie română nu vom mai fi manipulați și asimilați și vom opri mecanismul Belgradului”, a declarat Bărbuță.

Mass-media de limbă română, aproape inexistentă în comunitățile istorice

De asemenea, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Cladova, Tihan Matasarevici a declarat că ONG-ul pe care îl conduce a făcut o anchetă în rândul românilor din Cladova și circa 500 dintre aceștia s-au declarat români la primăria locală și că numai în zona Bor și Zaicear există circa 850 de copii ai etnicilor români care vor să învețe în școli limba română. Nu în ultimul rând, deputatul Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a declarat că speră ca noile modificări să întâlnească consensul tuturor parlamentarilor, indiferent de partid și că astfel toți români din comunitățile istorice din jurul granițelor să își poate dobândi/redobândi cetățenia română. El a mai declarat în paralel că nu există proiecte media care să asigure permanentizarea prezentei limbii române în spațiul mediatic din comunitățile istorice, ca element de conservare identitară.

Tomac a dat exemplul Republicii Moldova unde prezența limbii române în mediul televizat și cel audio este extrem de slabă și că este urgentă nevoie ca TVR să transmită în oglindă programele din România. El a mai spus că este foarte important ca agenția de presă a statului Agerpres să nu-și retragă corespondenții din aceste comunități, așa cum este prevăzut într-o schemă de restrângere bugetară a acestei instituții. Deputatul a reiterat faptul că arcul comunităților românești din jurul granițelor trebuie protejat de procesul de deznaționalizare la care este supus activ sau pasiv de statele vecine.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.