Autoritățile de la Budapesta au decis recent că soluția salvării țării de la criza care bântuie economia Ungariei și care riscă să angreneze adânci nemulțumiri și mișcări sociale este reînvierea naționalismului. De câteva luni, programele anticriză vin în plan secund, deoarece guvernul premierului Viktor Orban este mult mai preocupat de construirea unei politici externe foarte agresive, care riscă să arunce în aer relațiile bilaterale ale Ungariei cu statele vecine pe teritoriul cărora locuiesc importante comunități maghiare. Această politică aleasă de principalul partid de la guvernare, Fidesz, condus de Orban, are și o prelungire în practică, Jobbik (partid de extremă dreaptă), formațiune ai cărei membri se îmbracă în uniforme similare celor ale forțelor paramilitare naziste. Aceștia pot fi văzuți defilând la fiecare manifestare naționalistă a Jobbik, în frunte cu liderul Vona Gabor, dar și cu cei trei europarlamentari care reprezintă acest partid în Parlamentul European. Una dintre primele măsuri ale noii puteri de la Budapesta a fost adoptarea de către Parlamentul ungar, pe 26 mai, a legii privind obținerea cetățeniei ungare de către maghiarii care locuiesc în afara hotarelor. Această lege a creat o reacție adversă în rândul țărilor cu o numeroasă comunitate de etnici maghiari, cum ar fi Cehia, Slovacia, Serbia sau România, potrivit Karadeniz Press. Noul act normativ nu dă drept de vot acestora și nici dreptul de a beneficia de sistemul social și de pensii din Ungaria. În speță, doritorii nu vor purta decât numele de cetățean maghiar, nebeneficiind de avantajele oferite de statul maghiar.
Revizionismul pentru renașterea națională
Reacțiile statelor vecine nu s-au lăsat prea mult așteptate. Astfel, premierul slovac, Robert Fico, a declarat imediat după adoptarea legii că „dubla cetățenie contravine organizațiilor internaționale“. „Revizionismul și naționalismul ungar au devenit politicile oficiale la Budapesta“, a adăugat el. Ca răspuns, autoritățile de la Bratislava au precizat că slovacii de origine maghiară care cer cetățenie ungară o vor pierde automat pe cea slovacă.
Pe același ton, președintele Cehiei, Vaclav Klaus, și premierul Jan Fischer au criticat, la finele săptămânii trecute, legea ungară a unității naționale, spunând că ea desconsideră Tratatul de pace de la Trianon, care a marcat destrămarea Imperiului Austro-Ungar, scrie agenția cehă de presă CTK. Voci contradictorii s-au auzit și de la București, unde președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Titus Corlățean, a declarat că legea dublei cetățenii, adoptată de Legislativul de la Budapesta, este „discriminatorie“ pe baze etnice, iar majoritatea de dreapta din Ungaria „pune în discuție“ sistemul de pace de la Trianon constituit după Primul Război Mondial prin legea privind Ziua Unității Naționale, stabilită pentru 4 iunie, aceeași zi în care delegația maghiară a semnat Tratatul de la Trianon care consfințește actualele granițe ale țării.
Proteste anti-Trianon
Pe fondul acestui naționalism în ascensiune, 400 de unguri s-au adunat, săptămâna trecută, pe 4 iunie, în fața Palatului Trianon de la Versailles, pentru a comemora semnarea tratatului în urmă cu 90 de ani. Acest eveniment a fost organizat de Uniunea Maghiarilor de Pretutindeni cu scopul de a cere revizuirea tratatului de pace semnat în 1920. Printre sloganurile protestatarilor s-au putut auzi „Veszen Trianon/Să piară Trianon“. Același tip de manifestații a avut loc în România, simultan la Cluj și Sfântu Gheorghe. Participanții au purtat panglici negre de doliu în piept, au arborat steagul Ungariei și steagurile secuiești, în timp ce invitații au susținut discursuri despre însemnătatea istorică a acestui moment și despre dorința de autonomie a secuilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
