Măsurile prin care se interzice comercializarea produselor fast-food în curtea sau în apropierea școlilor sunt binevenite. Așa au lăsat de înțeles parlamentarii când au aprobat în unanimitate legea care prevedea impunerea unei liste cu produsele nerecomandate elevilor. Numai că, între timp, interesele de grup ai căror orchestratori par a fi ministrul Eugen Nicolăescu și președintele Romalimenta, Sorin Minea, sunt mai puternice decât sănătatea copiilor. Nutriționiștii și cel care a inițiat legea, deputatul Mircia Giurgiu, sunt singurii care vor să pună piciorul în prag împotriva otrăvurilor pe care mai toți cetățenii României le cumpără zilnic, pe post de mâncare. Tocmai de aceea ei îi cer ministrului sănătății să nu accepte trocul Romalimenta, care dorește ca, în continuare, copiii să consume la școală mâncare tip fast-food și băuturi acidulate.
Este tot mai evident că legea privind interzicerea comercializării de alimente nesănătoase în incinta unităților școlare, care a fost aprobată de Parlament în această primăvară, a devenit obiectul unui troc politic liberalo-conservator. Pentru aplicarea propriu-zisă a acestei legi, liberalul de la sănătate trebuia să emită un ordin, cu valoare de act normativ, care să conțină lista exactă a alimentelor respective. Numai că, deși legea a fost aprobată de Camera Deputaților, între timp, capii Romalimenta au început să schimbe regula jocului.
Deputatul Mircia Giurgiu, inițiatorul Legii anti fast-food, acuză Ministerul Sănătății că nu dorește eliminarea tuturor alimentelor nesănătoase din magazinele aflate în școli și că, astfel, apără interesele Romalimenta, în timp ce Ministerul susține că nu face decât să respecte legea. Deputatul independent Giurgiu și profesorul universitar Gabriela Roman, membru în comisia care a elaborat lista cu alimente sănătoase, spun că această listă a fost trimisă de minister la Federația Patronală Română din Industria Alimentară, în loc să fie dată publicității încă din 3 iulie. Cei doi susțin că Romalimenta a modificat lista, însă comisia a transmis Ministerului că nu este de acord cu noua propunere, având în vedere că, potrivit lui Roman, majoritatea alimentelor nesănătoase, precum și sucurile acidulate au fost scoase de pe listă. "Ce știm este că au existat mai multe discuții și întâlniri între ministru și acest grup de interese, ceea ce nu este foarte fair. Acest lucru dă senzația că Ministerul Sănătății nu are suficientă coloană vertebrală sau suficientă putere decizională", a declarat, ieri la Cluj, Gabriela Roman. Potrivit acesteia, societățile de obezitate și diabet din Europa au fost încântate când au auzit despre acest proiectul românesc al eliminării alimentelor nesănătoase din magazinele aflate în școli, iar neaplicarea lui după cum a fost gândit inițial va fi un nou motiv ca România să se facă de râs. "Dacă Ministerul Sănătății emite ordinul fără să țină seama de propunerile comisiei constituite la Ministerul Sănătății tocmai pentru a elabora această listă, atunci vom ataca acel ordin în contencios, în primă fază, pentru a nu putea fi aplicat, iar când începe sesiunea parlamentară, o să vorbesc cu toți colegii care au semnat pentru lege și o să solicităm ministrului să vină să dea explicații și îl vom acuza că nu aplică o lege votată de Parlament, cu rea intenție, și că pune interesele comercianților și a altor patronate mai presus de sănătatea copiilor", a spus Giurgiu. În replică, oficialii Ministerului Sănătății susțin că lista de alimente a fost elaborată de comisia ministerului și a fost trimisă, ulterior, către Romalimenta, potrivit legii transparenței. "Legea transparenței spune clar că, în momentul elaborării unui astfel de proiect, trebuie înștiințată și cealaltă parte implicată. Proiectul va fi supus, săptămâna viitoare, dezbaterii publice, timp de 30 de zile, pe site-ul MSP", au precizat, reprezentanții Ministerului.
