Peste 400 de petrolisti protesteaza pentru reluarea activitatii rafinariei

Angajatii Rafinariei PetrolSub din Suplacu de Barcau au protestat, ieri, pentru a patra oara consecutiv. Muncitorii au organizat un mars, de aceasta data in fata Prefecturii Bihor din Oradea, cerand insistent reluarea activitatii societatii. Situatia critica in care se afla PetrolSub ridica insa multe semne de intrebare, avand in vedere ca aceasta, altadata una dintre cele mai importante si rentabile rafinarii din tara, este in pragul falimentului.

Cei peste 400 de angajati ai Rafinariei PetrolSub din Suplacu de Barcau risca sa ramana fara surse de venit, daca problemele cu care se confrunta in prezent societatea nu se vor solutiona. Unicul furnizor, SNP Petrom, a sistat livrarea titeiului din cauza celor peste 1.000 miliarde de lei datorii acumulate. Ramasi fara munca, oamenii au iesit in strada pentru a-si manifesta nemultumirea.

Istoria falimentului celui mai mare producator de bitum

Nu este pentru prima data din 1996, adica de la privatizarea societatii PetrolSub SA, cand angajatii rafinariei ies in strada pentru a sensibiliza autoritatile. In urma cu trei ani, SNP Petrom, unicul furnizor de materie prima al rafinariei, a sistat livrarea titeiului. Motivul – datorii de sute de miliarde de lei.

Datoriile nu au fost achitate, cu toate ca rafinaria avea, in anul 2003, o cifra de afaceri de 3.000 miliarde de lei si o insemnata contributie la bugetul statului. Dincolo de pierderea importantului aport bugetar, inchiderea acestei unitati de productie va arunca in aer pretul produselor finite din cauza majorarii cheltuielilor cu transportul titeiului extras din zona Suplac pana la rafinariile din sudul tarii. De asemenea, vor creste cheltuielile si cu transportul produselor finite din sud inapoi in Ardeal, unde erau ele fabricate inainte, ceea ce nu poate sa duca decat la o singura concluzie: cineva doreste cu tot dinadinsul sa scoata rafinaria de pe piata petroliera.

Intreprinderea are probleme, in ciuda faptului ca este cel mai mare fabricant de bitum. De altfel, la semnarea contractului pentru construirea Autostrazii Transilvania fusese luata in seama producerea materiei prime la Suplacu. -Principalii actionari, a caror firma are sediul in Insulele Virgine, si pe care nu i-am cunoscut niciodata, au promis rezolvarea situatiei, dar, din pacate, nu s-a schimbat nimic. Daca pana mai zilele trecute, principalii actionari ai PetrolSub mi-au promis ca vor rezolva situatia, ca vor vorbi din nou cu cei de la SNP Petrom, nimic nu s-a schimbat. Mai mult, ii tot sun de trei zile incontinuu, dar nu-mi raspunde nimeni la telefon-, spune liderul sindical.

Cu familiile si lozincile in fata Prefecturii Bihor

Printre lozincile purtate de manifestanti se putea citi: -JOS MAFIA PETROLULUI!-, -VREM SA MUNCIM, NU SA CERSIM!- si multe altele. Fiecare dintre ele reprezenta adevarata situatie din punctul lor de vedere. Oamenii spun ca nimeni nu ii baga in seama, ca nu ii aude nimeni. Cei care ar trebui sa se ocupe de ei nu le raspund si, mai rau, nu raspund de nimic, numai functii au. Ce se va intampla insa cu ei? Nimeni nu stie. Unii dintre ei au declarat ca de noua ani lucreaza in acelasi loc, dar ca, daca raman fara slujbe, cu siguranta vor trebui sa mearga la munca in strainatate.

Ca de obicei, respectarea legii in timpul protestului aprobat de oficialitatile locale a fost supervizata si de jandarmi. Capitanul Doru Jarca ne-a declarat ca muncitorii s-au comportat civilizat pe tot parcursul marsului, atat in zilele de 15 si 16 noiembrie, de la Suplacu de Barcau, cat si cel de ieri, din Oradea.

Muncitorii se uita spre guvern

Liderii de sindicat au inaintat o cerere catre Prefectura Bihor prin care solicitau si sprijinul guvernului in aceasta problema. La randul lui, Alexandru Retegan, prefectul judetului Bihor, a transmis mai departe doleantele celor peste 400 de angajati de la PetrolSub carora le-a ajuns cutitul la os, mai ales acum, in prag de iarna. Cu toate acestea, interventia executivului este putin probabila, avand in vedere ca situatia similara de la Combinatul Siderurgic din Resita ar putea costa statul cateva miliarde de dolari.