Portul Constanta – paradisul hotilor de materii prime

Furturile de materii prime au devenit o specialitate pentru reteaua care tine sub control inclusiv autoritatile portuare din Constanta. De cele mai multe ori, mascarea furturilor masive din barje se face prin simularea unor accidente navale in urma carora navele se scufunda cu tot cu marfa ramasa la bordul lor. Mai nou, o retea bine pusa la punct -vamuieste- transporturile de silico-mangan si de tabla.

Angajatii societatii Navrom Galati au descoperit in dana 87 o barja cu sigiliile rupte si sudurile de la capac taiate. Barja transporta o incarcatura de silico-mangan (aproximativ 2.700 de tone) produsa la un combinat de profil din municipiul Tulcea si sosise in Portul Constanta in data de 24 iulie. Alaturi de aceasta, in dana se mai aflau alte 30 de barje, in asteptarea cargoului care urma sa preia incarcaturile pentru export. Se pare ca hotii au aplicat un plan foarte ingenios.

Plan ingenios

Ambarcatiunea a fost furata cu totul in noaptea de 29 spre 30 iulie, cand un impingator a dirijat-o cel mai probabil in danele cu acces nesecurizat din Portul Constanta Sud-Agigea, in zona insulei. Aici, hotii au desfacut sigiliile si au taiat capacul de securizare, dupa care au descarcat in mare viteza o cantitate de silico-mangan de cel putin o suta de tone. Intreaga operatiune a durat cateva ore, dupa care barja a fost dirijata de acelasi impingator in dana 87, in locul de unde fusese preluata la caderea serii. Furturile de silico-mangan din Portul Constanta sunt foarte rare, primul fiind constatat in luna ianuarie a.c. Pentru inceput, din barjele care efectuau transportul descoperit erau sustrasi cate 10 saci de silico-mangan, totul pe sub nasul autoritatilor. In luna martie a acestui an, sucursala CNFR Navrom a depus o plangere penala pe adresa a doi angajati ai firmei Spot Service SRL Constanta, aflata in contract pentru curatarea barjelor, suspectati ca ar fi furat in complicitate cu alte persoane silico-mangan de pe barje. Dosarul a ajuns pe masa unui angajat al Politiei Transporturi, care l-a clasat datorita lipsei probelor. Singura consecinta in acest caz a fost rezilierea contractului dintre CNFR Navrom si firma Spot Service. Ca masura suplimentara, compania a incheiat un alt contract pentru curatarea barjelor cu firma Armoni Prest, administrata de Nicu Gurguta. Totodata, ca urmare a praduirii barjelor pe traseul Tulcea-Constanta, compania a incheiat un contract cu firma de paza EMSI SRU Constanta, care are obligatia de a asigura securitatea transportului, precum si paza barjelor in momentul in care sunt acostate in dane. Din luna iunie, s-a luat masura sudarii de capace si sigilarii pentru fiecare barja cu silico-mangan, la plecarea din portul fluvial Tulcea.

Politia Port nu vede, nu aude, dar se fura in voie

Conducerea Navrom sustine ca amploarea furtului din noaptea de 29 spre 30 iulie s-ar datora tocmai masurilor severe de securitate impuse de companie, care i-au determinat pe membrii retelei sa treaca la lovituri mai serioase. In ciuda noilor masuri de securitate aplicate, furturile au continuat, iar la un moment dat a aparut si o inregistrare video in care se poate vedea cum o salupa transporta silico-mangan de la barjele aflate la curatare, in larg. Ca de obicei, Politia Port nu a descoperit inca autorii furtului, ramanand la faza de supozitii, iar ofiterii de la Port State Control nu au observat nimic pe radar. Silico-manganul este un fero-aliaj foarte cautat si foarte scump, acesta fiind listat la bursa materialelor din intreaga lume. In Romania, astfel de aliaje speciale se obtin la Galati, Targoviste, Resita si Baia Mare, astfel incat piata este deosebit de limitata. Raman apoi cumparatorii externi, dar in acest caz marfa este plasata unor armatori care trebuie sa o justifice, la randul lor, cu facturi fiscale false pentru a li se aproba documentatia pentru export. Barjistii castiga aproximativ 15.000 de lei vechi pentru fiecare kilogram de silico-mangan plasat intermediarilor, in timp ce sefii lor din umbra, aceia care obtin bunavointa colegilor din politie, capitanie, vama si administratia portuara, castiga aproximativ 20.000 de lei per kilogram. Cu un castig similar se aleg si societatile care justifica marfa cu facturi fiscale false, pentru a o plasa, in calitate de intermediare, producatorilor de aliaje speciale sau exportatorilor. La ultimul tun, barjistii si sefii lor din umbra au castigat aproximativ doua miliarde si jumatate de lei vechi, in timp ce intermediarii s-au ales si ei cu un miliard de lei vechi. Daca marfa ar fi asigurata, societatile specializate ar chema in instanta firma de paza, administratia portuara si capitania. Asa insa, paguba este suportata exclusiv de Navrom Galati.