În următoarele 24 de ore, defrişările care au loc la nivel mondial vor fi responsabile de o poluare echivalentă cu aceea produsă de o flotă de avioane ce ar transporta 8 milioane de persoane de la Londra la New York. Oprirea defrişărilor este cea mai simplă modalitate de a reduce procesul de încălzire globală, însă liderii mondiali par total indiferenţi în faţa masacrului pădurilor şi caută soluţii futuriste pentru a stopa emisiile de C02.
Masacrul pădurilor tropicale este recunoscut ca fiind procesul care contribuie cel mai mult la procesul de încălzire a planetei. Tăierea şi arderea pădurilor produc emisii de CO2 mult mai mari decât toate maşinile şi industria la un loc, procesul fiind devansat doar de cel producător de energie.
Cifrele avansate de ONU şi estimările făcute de Raportul Stern arată că tăierea copacilor produce 25% din totalul gazelor cu efect de seră, în timp ce transporturile şi industria sunt responsabile pentru -doar- 14%.
Stoparea defrişărilor – primul pas împotriva poluării
Experţii care analizează schimbările climatice spun că nu e nevoie de inovaţii tehnologice, ci doar de voinţă politică prin care să se stopeze defrişările masive care au loc în special în Brazilia, Indonezia, Congo.
-Faptul că ţările bogate se concentrează pe găsirea de noi tehnologii şi mai ales că nu acordă niciun fel de stimulent ţărilor sarace pentru a se opri defrişările e ca şi cum am pune căruţa înaintea calului-, afirmă unul dintre specialiştii citaţi de cotidianul britanic -The Independent-.
În topul poluatorilor – ţări fără industrie
Indonezia a devenit al treilea poluator al lumii, la foarte mică distanţă de Brazilia. Niciuna din aceste două ţări nu are o industrie dezvoltată sau măcar comparabilă cu cea a statelor din Uniunea Europeană, India sau Rusia, şi totuşi sunt cele mai poluante după Statele Unite şi China.
Trăsătura comună acestor două ţări este existenţa pădurilor tropicale. Tăiate şi incendiate zilnic. Dâra de fum e permanentă şi poate fi uşor vizibilă din satelit.
Potrivit ultimelor cifre auditate, peste 2 miliarde de tone de dioxid de carbon sunt emise anual ca urmare a defrişărilor. Suprafaţa distrusă an de an este echivalentă cu aceea a Angliei, Scoţiei şi Ţării Galilor la un loc. Însa răul cel mare e pe cale să se producă.
Daca vor fi defrişate şi ele, pădurile existente în acest moment ar putea elibera în atmosferă 1.000 de miliarde de tone de CO2, adică dublul cantităţii existente la acest moment în atmosferă.
-Dacă pierdem pădurile, pierdem iremediabil bătălia cu încălzirea globală-, avertizează un oficial din cadrul Global Carbon Group.
Pădurile nu au fost incluse iniţial în prevederile Protocolului de la Kyoto şi nici în calculele făcute pe piaţa de tranzacţionare a emisiilor poluante, şi asta în ciuda importanţei covârşitoare pe care o au.
Cererea internaţională a făcut ca agricultura intensivă, comerţul cu lemn şi dezvoltarea fermelor să fie principale cauze ale defrişărilor.
Experţii în problema pădurilor şi o serie de politicieni s-au întâlnit la Bonn, în Germania, pentru a găsi o modalitate de a include această problemă pe agenda Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai cărei reprezentanţi se vor întâlni în acest an la Bali, în Indonezia.
Spre exemplu, Papua Noua Guinee, una din cele mai sărace ţări din lume, spune că dacă nu este susţinută material nu va avea de ales şi va trebui să continue să-şi masacreze pădurile.
Jumătate din viaţa de pe Terra, concentrată în pădurile tropicale
50% din viaţa de pe Pământ e concentrată în pădurile tropicale, care ocupă doar 7% din suprafaţa globului. Ele sunt principalele responsabile pentru ploi şi acţioneaza ca un termostat, fiind capabile să regleze temperaturile.
Totodata, pădurile tropicale sunt casa a aproximativ 1,6 miliarde de persoane, cele mai sărace din lume, dependente aproape total de ceea ce le oferă natura.
-Într-o lume care încearcă permanent să-şi asigure securitatea alimentară şi energetică, două domenii de unde se pot scoate bani buni, pădurea va fi permanent prima lovită, pentru că o pădure în picioare nu aduce niciun profit-, spune Hylton Philipson, de la Rainforest Concern.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
